100 de miliarde de euro pentru băncile europene

După discuţii furtunoase legate de criza datoriilor din U.E., purtate la recenta Reu­niune a miniştrilor Finanţelor din statele comunitare, s-a ajuns la conclu­zia că e nevoie de un ajutor de 100 de miliarde de euro acordat băncilor din spaţiul european pentru a nu se ajunge la un posibil faliment al zonei euro. 

Măsuri controversate

În urma unor discuţii tensionate purtate la recenta Reuniune a miniş­trilor de Finanţe din zona euro, în ciuda opoziţiei Spaniei, Italiei şi Portugaliei, s-a convenit asupra necesităţii unei  recapitalizări de circa 100 de miliar­de de euro a băncilor din Europa, pen­tru a le proteja de ameninţarea unei intrări a Greciei în încetare de plăţi şi de riscul mai amplu al unei contagiuni finan­cia­re în zona euro.

Potrivit datelor Băncii Regle­men­te­lor Internaţionale (structură care su­pervizează, la nivel global, mediul ban­car) băncile din Franţa şi Germania au cea mai mare expunere a datoriilor în Grecia, de 51,26 de miliarde de dolari, res­pectiv 33,5 miliarde de dolari, la sfâr­şitul lunii iunie. Expuneri impor­tante au şi Marea Britanie, de 12,6 mi­liarde de dolari, dar şi Portugalia, de zece mi­liarde de dolari. Băncile euro­pene au o expunere totală pe Grecia de 126,73 de miliarde de dolari.

În această săptămână, cu ocazia unui nou summit de criză, liderii sta­te­lor europene vor discuta o soluţie am­plă la criză, care trebuie să includă un al doilea pachet de ajutor finaciar pen­tru Grecia, o majorare a resurselor Faci­lităţii Europene pentru Stabilitate Fi­nan­ciară, fondul de urgenţă al zonei eu­ro şi consolidarea situaţiei finaciare a băncilor.“Trebuie să luăm decizii cu im­pact major. Cred că miniştrii de Finan­ţe au făcut progrese, astfel încât să ne atin­gem ţintele ambiţioase”, a declarat can­celarul Germaniei, Angela Merkel.

Totuşi, Italia, Spania şi Portugalia, ţări care au fost nevoite să investească mult în ultima perioadă pentru a-şi consolida sistemul bancar, au rezerve faţă de soluţia propusă – de acordare a unui ajutor de 100 de miliarde de euro acordat băncilor din spaţiul european, soluţie despre care consideră că le ex­pune mai mult decât Franţa sau Ger­mania, ţări care au o expunere mare pe Grecia. Poate şi de aceea s-a insistat destul mult pe ideea ca angajamentul de ajutor acordat sistemului bancar să nu prevadă o sumă totală a recapita­lizărilor, aceasta urmând să fie decisă de şefii statelor U.E.

Criza datoriilor se prefigurează şi în România

Deşi va fi obligată să cotizeze la această “factură” destinată salvării eco­nomiei zonei euro, România e consi­de­rată ca unul dintre statele cu un mediu bancar destul de solid. Totuşi, la nivel central şi local, se remarcă şi în cazul structurilor bancare de pe plan intern o creştere a debitelor restante, de la creditele acordate atât populaţiei, cât şi agenţilor economici.

Această stare de fapt este con­firmată de statisticile B.N.R., inclusiv cele la nivel local. De exemplu, în cazul Timişului, totalul sumelor restante acumulate la creditele în lei însumau în august anul trecut, 261 de milioane de lei, pentru a ajunge în prezent la suma de 330 de milioane de lei. În ceea ce priveşte creditele în valută, totalul restanţelor acumulate de timişeni era de 330 de milioane de lei, iar cuan­tu­mul actual este de peste 500 de milioa­ne de lei. Cumulat, restanţele către bănci ale timişenilor au crescut într-un an cu peste 240 de milioane de lei, as­pect deloc liniştitor.

În ceea ce priveşte ajutorul de 100 de miliarde de euro acordat băncilor din spaţiul european, conf. univ. dr. Nico­lae Ţăran, de la Facultatea de Eco­nomie şi de Administrare a Afacerilor din cadrul Universităţii de Vest Timi­şoara, consideră că este total insufi­cient, în raport cu problemele siste­mu­lui. “În opinia mea, în momentul de faţă, sistemul bancar european are nevoie de cel puţin 2.000 de miliarde de euro. E singura posibilitate de salvare a econo­miei din zona euro, aflată în stare de faliment. Dacă autorităţile americane au pompat 7.000 de miliarde de euro în sistemul bancar, acum se pare că e rândul Europei. Dacă nu se iau măsuri clare şi eficiente de stopare a actualei crize a datoriilor, economia europeană se îndreaptă spre un imens dezastru”.