1.200 de firme pentru 700 de consilieri judeţeni

Conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate a făcut public, la sfârşitul săptămânii trecute, faptul că are în vizor aproximativ 700 de consilieri judeţeni care sunt administratori în peste 1.200 de firme, din care o bună parte au contracte cu statul. Oficialii A.N.I. susţin că nici nu vor să se gândească ce ar putea găsi la nivelul Consiliilor Locale.

Consilieri abonaţi la contracte cu statul

Prezent la Ministerul Justiţiei, în cadrul unei dezbateri privind noua Strategie Naţională Anticorupţie 2011 - 2014, secretarul general al Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Geor­gescu, a declarat la sfârşitul săptămâ­nii trecute că au fost identificaţi 747 de consilieri judeţeni care sunt titulari în 1.200 de firme. Potrivit oficialului A.­N.I., achiziţiile publice ale adminis­tra­ţiei locale sunt viciate de conflicte de interese, acest aspect constituind un factor de vulnerabilitate majoră pentru aparatul de stat. În opinia sa, nu se poa­te vorbi despre descentralizare efecti­vă atâta vreme cât la nivel local nu se reuşeşte depistarea şi sancţionarea cazurilor flagrante de conflicte de inte­rese şi incompatibilităţi. “Am identifi­cat 747 de consilieri judeţeni, care au 1.200 de firme, companii. Doar ei, titu­larii. Suntem în curs de identificare şi a membrilor familiilor lor care deţin aces­te companii. Potrivit statisticilor, cel puţin zece la sută din aceste firme, un­de sunt administratori consilieri jude­ţeni, au contracte cu autorităţile loca­le”, a precizat Horia Georgescu.

Prin acest gen de încrengături, a specificat reprezentantul A.N.I., se ajun­ge la un sistem de drenare a banilor pu­blici.“Este clar : un consilier jude­ţean votează pentru buget şi mai de­parte din acest buget, banii ajung la fir­ma respec­tivă. Este exact problema de bază: drenarea banilor”, a explicat Ho­ria Georgescu.

În opinia sa, dacă la nivel de Con­silii Judeţene au fost identificaţi mulţi funcţionari publici care fac afaceri cu statul, nici nu vrea să se gândească ce ar putea fi descoperit la nivel de con­silii locale.

Rezultatele finale ale controalelor se văd greu

Deşi în ultima perioadă Agenţia Naţională de Integritate a avut o acti­vitate ceva mai susţinută legată de con­troalele efectuate în Timiş, din punct de vedere al deciziilor finale, definitive şi irevocabile lucrurile încă trenează. Astfel, în judeţ, în urma anchetelor A.N.I., nu s-a ajuns nici măcar la o singură decizie definitivă şi irevocabilă de confiscare a averii, incompati­bili­tate sau conflict de interes, hotărâre în urma căreia să se poată lua o decizie concretă. Cazurile, nu foarte multe, instrumentate de A.N.I. în Timiş s-au finalizat cu decizii contestate în instan­ţă de către cei care au făcut obiectul anchetei, procesele putându-se întinde pe ani de zile.

În plus, singurul caz prezentat ca important în acest an, cel al presu­pusei situaţii de conflict de interese în care s-ar fi aflat preşedintele Consi­liului Judeţean, Constantin Ostafi­ciuc, este insignifiant, din punct de vedere al sumei vehiculate, în com­paraţie cu cazurile recunoscute de conflict de interese din Primăria Timi­şoara, de pildă. În privinţa acestora, însă, A.N.I. ţine secrete eventualele investigaţii deschise, transmiţându-ne la sfârşitul acestei săptămâni, în urma unei solicitări a Redacţiei TIMPOLIS pe acest subiect, că “până la soluţio­narea procedurii de evaluare, instituţia nu poate furniza informaţiile cu privire la cauzele aflate pe rolul Agenţiei, respectând astfel principiile după care se desfăşoară activitatea de evaluare, legalitatea, confidenţialitatea, impar­ţialitatea, independenţa operaţională, celeritatea, buna administrare, dreptul la apărare, precum şi prezumţia dobân­dirii licite a averii”.

A.N.I. nu a fost foarte activ în Ti­miş nici în privinţa cazurilor flagrante de acumulare de averi prin mijloace ilegale a unor funcţionari publici an­chetaţi de către D.N.A. Astfel, din ce­lebrul “lot Moraviţa”, unde în majori­tatea cazurilor s-ar fi putut deschide anchete şi s-ar fi putut lua măsuri de confiscare a averii dobândite ilicit, un singur vameş şi un singur poliţist de frontieră au fost ghinioniştii în cazul cărora s-au dispus astfel de măsuri, decizii oricum contestate ulterior în Justiţie. Sunt şanse, din acest punct de vedere, ca, de fapt, cei doi funcţionari să fie singurii componenţi ai “lotului Moraviţa” în cazul cărora se iau astfel de măsuri.

În ceea ce priveşte consilierii ju­deţeni menţionaţi de secretarul gene­ral Horia Georgescu, TIMPOLIS a furnizat încă de la începutul anului trecut informaţii certe legate de în­cren­­găturile de interese economice ale unor consilieri judeţeni, fără ca, până în prezent, să se ia vreo măsură con­cretă în vreunul din cazurile sesizate. În afară de aceste cazuri, în ceea ce priveşte verificările punctuale făcute până acum în Timiş, ele s-au oprit în general la nivel de primării, fiind con­trolaţi consilieri locali sau funcţionari ai administraţiei locale, fără să se ajun­gă măcar la şefi de servicii, din unită­ţile administrative principale. Astfel, printre puţinii timişeni verificaţi s-au numărat patru consilieri de la Primăria Tomnatic, verificaţi pentru fals în de­claraţii, în urma verificării declaraţii­lor de avere, reieşind că unii uitaseră să-şi pună în declaraţii maşinile deţi­nute sau acţiunile la diverse societăţi. Pentru aceste controale nu a venit însă în Timiş niciun reprezentant al A.N.I., totul decurgând prin telefon. 

În cazul Primăriei Lugoj, pentru un caz de incompatibilitate descoperit în cazul unui consilier, s-a decis, după ce actul de constatare a rămas definitiv prin necontestare, să i se aplice sanc­ţiu­nea dispusă de Comisia de Disciplină a Primăriei Lugoj, adică... mustrare scrisă. Însă nici măcar acest lucru nu s-a întâmplat, A.N.I. anunţând recent că a dispus amendarea Primăriei cu 500 de lei pentru neaplicarea sanc­ţiunii disciplinare propuse. Ca şi alte structuri cu abilitate de control, A.N.I. s-a confruntat în vestul ţării, deşi nu a făcut prea multe controale, cu un procent foarte mare de contestare în justiţie a sancţiunilor aplicate. Practic, peste 90% din funcţionarii amendaţi pentru nereguli legate de declararea averilor au contestat amenzile în justiţie, deşi acestea erau de ordinul sutelor de lei. Conform unei monito­rizări făcute în acest an de societatea civilă, în doar câteva luni, la Tribunalul Timiş au fost înregistrate 19 dosare, în care A.N.I. contesta deciziile luate de instanţele inferioare, în favoarea celor controlaţi, care contestaseră controlul în justiţie. 

Coordonator de programe la Centrul de Resurse Juridice : “Gestionarea fondurilor europene rămâne o mare zonă de vulnerabilitate”

Radu Nicolae, coordonator de programe la Centrul de Resurse Juri­dice, consideră că, pe lângă achiziţiile publice, o altă zonă vulnerabilă la corupţie, pe segmentul administraţiei locale, o reprezintă gestionarea fon­du­rilor europene. “E un mecanism foar­te complicat de implementare, sunt impuse tot felul de reguli birocratice absurde şi atunci se încearcă să se profite tocmai de pe urma acestei scheme complicate de finanţare. Se cer comisioane ilegale pe rambursări de fonduri, se cer comisioane pentru plata facturilor firmelor care au pre­stat servicii sau au furnizat bunuri în cadrul acestor proiecte europene derulate şi aşa mai departe. Pe acest lanţ se pot întâmpla foarte multe”.

Pe de altă parte, spune Radu Nicoale, şi aplicarea excesivă a moni­torizării pe linia anticorupţiei şi a in­te­grităţii are un efect nedorit. “Simţin­du-se urmăriţi, funcţionarii se sperie, trenează lucrurile, refuză să semneze documente legate de transferul unor sume importante. Pe lângă faptul că refuză să-şi asume răspunderea, oame­nii sunt frustraţi şi din cauza tăierilor salariale. Se aud destul de des replici de genul : “«Sunt pus să semnez documente legate de transferul unui milion de euro, şi eu am salariul de o mie de lei.» Şi în acest fel, vrând să se blocheze practicile de corupţie, de fapt se blochează un întreg sistem”.

Reprezentantul C.R.J. speră ca măcar noua Strategia Anticorupţie propusă de Ministerul Justiţiei să limpezească lucrurile la nivel local. “În această strategie se pune foarte multe accent pe implementarea politicilor de integritate la nivel local. Şi aceasta pentru că s-a văzut că actualele struc­turi de control, cum sunt, de exemplu, comisiile de disciplină de la nivelul instituţiilor locale nu funcţionează. Acestea nu se întrunesc, şi când sunt forţate să ia o decizie disciplinară, aceasta se rezumă la o simplă mustra­re. De aceea, avem două sancţiuni pentru funcţionarii care încalcă legea : ori mustrare, ori închisoare. Cale de mijloc nu mai există”.

Expert al Centrului de Resurse Juridice : “Pe segmentul achiziţiilor publice lucrurile stau extrem de prost”

La rândul său, Valerian Stan, expert al Centrului de Resurse Juri­dice şi autor al unui “Raport privind integritatea în administraţia publică locală” crede că segmentul achizi­ţiilor publice continuă să rămână, la nivel local, cel mai vulnerabil la prac­tici de corupţie.

“Pe segmentul achiziţiilor publice lucrurile stau extrem de prost. E un lucru pe care presa îl semnalează zilnic, când noi şi noi cazuri flagrante de ilegalităţi sunt scoase la iveală. E un sistem caracterizat de lipsă de transparenţă şi clientelism, şi alimen­tat de lipsa oricărei reacţii a oameni­lor politici. Se fac sute de afaceri abu­zive, şi se caută noi şi noi moduri de eludare a legislaţiei privind achiziţiile publice. Se atribuie contractele la o valoare, după care se ajunge la dublul valorii iniţiale prin încheierea de acte adiţionale. E o corupţie endemică, pe care nimeni nu pare că o poate opri. Rămâne doar speranţa că autorităţile române vor fi impulsionate să facă ceva în acest sens de către structurile europene”.