Anul 2011 reprezintă scadenţa pentru o decizie a Parlamentului European vizând repatrierea deţinuţilor români aflaţi în detenţie în închisori din spaţiul comunitar. Ceea ce înseamnă că, până la sfârşitul acestui an, peste 13.000 de deţinuţi se vor întoarce pentru a-şi ispăşi pedepsele în România. Sindicaliştii din sistem spun că şi în penitenciare în care nu e supra-aglomerare în momentul de faţă, cum e cazul Penitenciarului Timişoara, lucrurile s-ar putea complica odată cu acest val de repatrieri.


Sistemul se pregăteşte pentru „puşcăriaşii comunitari”

Potrivit undei decizii a Parla­men­tu­lui European, până în decembrie 2011 peste 13.000 de deţinuţi români aflaţi în momentul de faţă în penitenciare din spa­ţiul comunitar ar trebui să se întoarcă pentru a-şi ispăşi pedeapsa în România. Această obligativitate de preluare a „puş­căriaşilor comunitari” este văzută cu îngrijorare în sistem. „Aceşti deţinuţi vor trebui integraţi în sistemul de detenţie din România. Sindicaliştii spun că, în con­diţiile actuale, sistemul penitenciarelor nu permite o astfel de migrare şi înregi­men­­tare a persoanelor închise şi că, la final, nu le va mai rămâne decât să ia de­ţinuţii acasă”, spune deputatul Virgil Pop, unul dintre parlamentarii care au atras atenţia Ministerului Justiţiei asupra aces­tei obligaţii.
Parlamentarul mai preci­zează că, în total, în 2011, închisorile ro­mâneşti vor trebui să primească 13.000 de deţinuţi care îşi ispăşesc acum pe­deapsa în instituţiile de detenţie din Eu­ropa. Asta în condiţiile în care momen­tul de faţă în închisorile din România se află peste 26.000 de deţinuţi. „Dinamica efectivului de persoane încarcerate ne arată că o astfel de cifră, de 13.000 de per­soane, reprezintă aproximativ numă­rul de deţinuţi pe care îl înregimentează în­treg sistemul de detenţie din România, pe parcursul unui an complet. Cu alte cu­vinte, 2011 va fi un an sumbru pentru sistem”.
Ministerul Justiţiei a răspuns aces­tor interpelări, prin vocea secretarului de stat Lidia Barac, care a menţionat că, cel puţin din punct de vedere al raportului un pat pentru fiecare deţinut, lucrurile stau bine. Astfel, reprezentantul Ministerului Justiţiei precizează că la sfârşitul lui 2010 în sistemul penitenciar din România se aflau 28.183 de persoane private de li­bertate, iar la nivelul penitenciarelor sunt instalate 33.697 de paturi, „astfel încât fiecărei persoane private de libertate i se asigură patul individual”. Oficialii Ministerului Justiţiei nu spun însă ce s-ar întâmpla dacă ar veni cei 13.000 de de­ţinuţi, caz în care numărul de paturi ar fi insuficient, şi vreo 14.000 de deţinuţi ar trebui să doarmă câte doi în pat.
Totodată, Ministerul Justiţiei mai dă un răspuns la fel de ciudat şi în ceea ce priveşte gestionarea situaţiei în sine, precizând că, deşi până la 5 decembrie 2011 România trebuie să-şi preia deţi­nuţii din penitenciarele europene, preluarea nu se va face automat. În plus – se mai face o afirmaţie destul de originală, enunţată de Ministerul Justiţei : „Autoritatea competentă din România poate refuza să recunoască hotărârea judecătorească pronunţată de o instanţă judecătorească dintr-un stat membru”. Înseamnă acest lucru că deţinuţii transferaţi din spaţiul european vor fi eliberaţi?
Ministerul Justiţiei mai insistă să dea încă un non-răspuns la problema deţinuţilor trasnferaţi, precizând că „s-a procedat la identificarea terenurilor libere de orice sarcini care se pretează la construcţia a două penitenciare”. Or, cum România nu duce lipsă de terenuri virane în zone izolate, se poate deduce că eventuala construcţie a unor noi penitenciare face parte din planurile pe termen lung şi foarte lung ale Minis­terului Justiţiei.


Rezerve foarte mari din partea sindicatelor

Cei 13.000 de deţinuţi care ar putea fi transferaţi în acest an în închisorile ro­mâneşti le-ar putea crea serioase proble­me şi unităţilor care nu sunt afectate de supra-aglomerare, cum e cazul Peniten­cia­rului Timişoara, despre care Admi­nis­traţia Naţională a Penitenciarelor pre­ciza că „se preocupă de îmbunătăţirea condiţiilor atât pentru personalul anga­jat, cât şi pentru persoanele private de libertate aflate în custodie peniten­ciară. Astfel, au fost modificate camerele de deţinere care nu mai cuprind 200 de per­soane, ca în 1998, ci maximum 39”.
Creşterea numărului de deţinuţi aflaţi în gestiune presupune şi creşterea nu­mărului de angajaţi, aceasta în condiţiile în care şi la Penitenciarul Timişoara au existat proteste ale angajaţilor, anul tre­cut, generate de criza de personal. „Şi fără acest transfer al celor 13.000 de de­ţinuţi sistemul penitenciar are o grăma­dă de probleme. În perspectiva acestui trans­fer se iau în calcul diverse posibilităţi, însă până acum nu s-au prea găsit solu­ţii”, ne-a declarat Adrian Neagoe, vice­preşedinte al Sindicatului Naţional al Lucrătorilor din Penitenciare.
Comisar-şef Florin Şerpe, direc­torul Penitenciarului Timişoara, preci­zează că transferul deţinuţilor din peni­tenciarele din ţările comunitare nu va reprezenta un proces rapid şi simultan, în aşa fel încât să cauzeze probleme sistemului penitenciar. „Sunt multe pro­ceduri de care trebuie să se ţină cont, deci, nu se pune problema ca în două - trei luni în România să fie transferaţi 13.000 de deţinuţi. Această repatriere trebuie făcută doar cu acordul statului unde se transferă deţinutul şi, în plus, trebuie să se ţină cont şi de voinţa per­soanei aflate în detenţie”. Florin Şerpe dă asigurări că, în momentul de faţă, Penitenciarul Timişoara nu este afectat de supra-aglomerare, existând chiar şi un anumit număr de paturi libere.