14% din energia termică produsă la Timişoara se pierde

Celebra firmă de audit PricewaterhouseCoopers a dat publicităţii un studiu amplu în care se analizează viitorul sistemelor de termoficare din ţară. În respectivul studiu pierderile din sistem sunt indicate ca unul dintre principalele motive de creştere a preţului gigacaloriei plătit de către consumatori.

Pierderi modice în cazul Timişoarei

Potrivit studiului “Provocări şi opor­tunităţi pentru sistemul de furnizare centralizată a energiei termice din Ro­mânia”, dat publicităţii miercuri de către firma de audit Pricewaterhouse­Coo­pers, preţul gigacaloriei plătite de consu­ma­tori este influenţat destul de mult de pierderile din sistem. Aproape 30% din energia termică produsă în România se pierde în sistem înainte să ajungă la consumatori, nivel de peste trei ori mai mare comparativ cu alte state europe­ne, iar din cauza acestor pierderi costul gigacaloriei este cu 20% mai mare. Conform aceluiaşi studiu, pierderile de energie termică în cazul Timişoarei sunt de 14%. Acestea sunt considerate modice, în comparaţie cu ce se întâm­plă, de pildă, în Deva, Reşiţa sau Bra­şov unde pier­de­rile din sistem trec de 50%. Totuşi, sunt destule oraşe, precum Oradea sau Miercurea Ciuc, unde pier­derile din sistem sunt mult mai mici decât cele din Timişoara.

“În mod indiscutabil, preţul giga­caloriei este influenţat de aceste pier­deri din sistem. În cazul Colterm am înţeles că 50% din reţelele secundare au fost schimbate în ultimii ani, însă res­tul sunt antice. Aparent, noi nu plătim pierderile, fiindcă se plăteşte, la nivel de consumator, consumul indicat de dispozitivele de măsurare montate în fiecare imobil. Însă aceste pierderi sunt plătite indirect de către consuma­tori, pentru că reprezintă o cheltuială de care se ţine cont în momentul în care se stabileşte costul gigacaloriei. Dacă nu ar fi acele dobânzi enorme plătite la împrumuturile bancare contractate de Colterm, pentru că Guvernul sau Consiliul Local întârziau cu plata subvenţiilor, şi dacă nu ar fi fost şi aceste pierderi, preţul gigacaloriei ar fi fost azi mult mai mic la Timişoara”, spune Petru Olaru, preşedintele Federaţiei Asocia­ţii­­lor de Locatari Timişoara. 

Reprezentanţii Colterm susţin că în ultimii ani societatea s-a preocupat de reabilitarea reţelelor termice de trans­port, distribuţie şi furnizare a agen­tului termic, astfel încât “în următorii ani în­treaga reţea termică a oraşului, în lun­gime totală de 73 de kilometri, va fi com­plet modernizată, ceea ce va conduce la reducerea considerabilă a pierde­rilor de energie termică din sistem”.

Colterm menţionează că au fost deja reabilitate sau se află în curs de reabilitare reţelele termice secundare din zonele Soarelui, Şagului, Girocului, Aradului, Complex Studenţesc, Circum­va­laţiunii, Lipovei şi Lunei.

Vestul ţării, campion la preţuri şi consum

Potrivit studiului Pricewaterhouse­Coopers, pentru că tot se vorbeşte de regionalizare, regiunea de vest, ce cu­prinde judeţele Arad, Timiş, Caraş-Severin şi Hunedoara este una dintre cele mai ener­­gofage, consumând, prin sistemele centralizate de energie termică apro­ximativ 10% din volumul total de ener­gie distribuită. E dublu faţă de regiu­nea Centru, formată din şase judeţe, care consumă doar 4% din volumul total de energie distribuită.

După preţul de facturare a energiei termice către populaţie, Timişoara este plasată pe locul cinci în topul celor mai mari tarife, după Olteniţa, Târgovişte, Alexandria şi Sibiu. Unul dintre cele mai mici preţuri la gigacalorie factu­rate populaţiei din ţară este cel plătit de bu­cureşteni, care, conform studiului Price­waterHouse Coopers, au tarife de două ori mai mici decât cele din Timişoara.

Studiul estimează că, la nivel naţional, este nevoie de cel puţin cinci miliarde de euro pentru eficientizarea siste­mului centralizat de termoficare. Po­trivit aceluiaşi document, numărul de localităţi branşate la sistemele centra­lizate de încălzire a scăzut de trei ori în intervalul 1996 - 2011. În anii 1996 şi 1997 erau branşate la sistem 308 localităţi, iar în 2010 - 2011 numărul acestora a scăzut la 100, dintre care 83 în mediul urban şi 17 în mediul rural.