140.000 de euro pentru campanii, vizite şi conferinţe

Deşi la nivel european s-a insistat pe ideea că, pe segmentul social cel puţin, se vor finanţa cu precădere proiectele care urmăresc soluţii concrete de ajutorare a categoriilor defavorizate social, un proiect în care Consiliul Judeţean a fost solicitat să se implice recent dovedeşte contrariul. Practic, C.J. Timiş va avea la dispoziţie, prin acest proiect, un buget de aproape 140.000 de euro ce se va cheltui pe “dezvoltarea de sinergii în cadrul serviciilor sociale”.

Un buget generos

Consiliul Judeţean Timiş a fost solicitat, recent, să devină partener într-un program european de cooperare interregională, orientat pe segmentul social care dispune, la nivel global, de un buget extrem de generos : 31 de milioane de euro.

În cadrul acestui program vor fi finanţate proiecte ce au mai mult sau mai puţin legătură cu segmentul social. Invitat să se alăture într-un astfel de proiect, numit “Casa”, cu un buget iniţial de 3,2 milioane de euro, C.J. Timiş va primi aproape 140.000 de euro, etapizat, pe trei ani : 40.000 de euro în 2012, 20.000 de euro în 2013 şi 30.000 Euro în 2014, fiind obligat să asigure o cofinanţare de doar 2%.

Dacă aceste condiţii de accesare a fondurilor europene sunt mai mult decât mulţumitoare, nu e sigur dacă acelaşi lucru s-ar putea spune despre scopul în care vor fi folosiţi aceşti bani în Timiş. Astfel, banii vor fi utilizaţi pentru “dezvoltarea de sinergii în cadrul serviciilor sociale”.

C.J. Timiş susţine că “scopul realizării acestui proiect corespunde nevoilor actuale de adoptare şi aliniere a României şi implicit ale judeţului Timiş, la aquis-ul comunitar privind politicile şi obiectivele de dezvoltare socială în cadrul U.E.” şi că, în contextul în care regiunile europene se confruntă cu probleme similare în domeniul social şi al sănătăţii şi încearcă să identifice oportunităţi comune, “sunt necesare schimbul de experienţă şi bune practici şi accelerarea adoptării de soluţii pentru viaţă asistată”.

Reprezentanţii C.J. Timiş continuă aceeaşi idee, susţinând că o serie de studii statistice au arătat că pe măsura ce creşte speranţa de viaţă a cetăţenilor, un număr tot mai mare a aces-tora suferă de boli cronice, cu implicaţii majore asupra furnizării serviciilor de asistenţă socială şi sănătate, iar costurile generate de bolile cronice în ţările cele mai avansate reprezintă două treimi din costurile serviciilor de sănătate, deşi 80% din aceste boli ar putea fi prevenite.
În acestă idee, “tehnologia poate oferi soluţii inovative, sigure, portabile sau interactive pentru a-i ajuta pe bătrâni să stea mai mult acasă şi să-şi menţină starea de sănătate”. Teoretic, acest program va ajuta la oferirea de servicii de sănătate preventive care să îmbunătăţească confortul cetăţenilor aflaţi sub tratament şi să reducă povara economică şi socială din cadrul bugetelor de stat în domeniul îngrijirii.

Totuşi, toate aceste principii nu se potrivesc foarte bine cu activităţile efective care vor fi realizate în cadrul proiectului şi care constau “în activităţi de evaluare, de elaborare a unei analize SWOT trans-regionale şi a unei Cărţi Albe pentru Viaţă Asistată, campanii de comunicare, schimburi de experienţă, vizite de studiu, conferinţe internaţionale şi activităţi administrative co¬nexe derulării proiectului (deplasări, raportări, coordonare)”.

Astfel, în afară de studii, conferinţe şi vizite, e greu de estimat cu ce va ajuta, concret, acest proiect, cu un buget destul de mare, categoriile defavorizate social din Timiş. Probabil, unele “revelaţii” din acest punct de vedere au avut şi oficialii europeni, care au decis reducerea bugetului total al proiectului de la 3,2 milioane de euro la 2,8 milioane de euro, lucru care va duce la o reducere a bugetelor tuturor partenerilor.