Peste 80 de şcoli din Timiş au intrat în acest an în reparaţii şi modernizare. În alte 11 şcoli vor trebui făcute reparaţii, însă până în 13 septembrie, când va începe noul an şcolar, spune conducerea Inspectoratului Şcolar Timiş. În ce priveşte situaţia unităţilor care funcţionează fără autorizaţie, inspectorii şcolari spun că la nivelul judeţului problema nu e gravă, doar 7% dintre copii învăţând într-o astfel de şcoală, care nu are canalizare şi apă curentă.
De altfel, începând din acest an, elevii din peste 50 de şcoli din Timiş vor merge la alte unităţi şcolare din judeţ, după ce şcolile în care învăţau au fost desfiinţate sau transformate în grădiniţe.


Reparaţii multe cu bani puţini

În acest an, reparaţiile la unităţile şcolare din judeţ s-au făcut cu bani mai puţini sau chiar pe datorie. Bugetul alocat de către Ministerul Educaţiei Inspectoratului Şcolar Timiş a fost de 7,9 milioane de lei, peste jumătate fiind cheltuit pentru lucrări de reparaţii şi modernizare, la 83 de unităţi şcolare.
Datoriile I.S.J. Timiş către furnizorii de servicii sunt, însă, de două ori mai mari, pentru că instituţia nu a reuşit să plătească la timp toate lucrările efectuate la şcolile din judeţ, acumulând datorii, care sunt mai vechi de trei ani. În această situaţie se află peste 20 de şcoli, valoarea lucrărilor la acestea ridicându-se la peste nouă milioane de lei, la care se adaugă şi peste cinci milioane de lei pentru lucrările la campusul şcolar de la Jimbolia. Inspectorii şcolari timişeni spun că aşteaptă o hotărâre de guvern, prin care să se aloce bani pentru achitarea datoriilor. “În cele 40 de zile, de când am revenit la conducerea Inspectoratului, am reuşit să mai atrag de două ori fonduri pentru reparaţia unor şcoli. Am primit 4.914 de lei pentru unele ajustări la şcolile din 11 localităţi, cu condiţia ca la aceste unităţi să se fi făcut contractele de licitare, iar lucrările să se încheie până în 13 septembrie”, spune Sandu Golcea, inspector general şcolar al I.S.J. Timiş.
Şi Primăria Timişoara a alocat în acest an o sumă pentru reparaţia unor şcoli din oraş – trei milioane de lei destinate reparaţiilor a şapte şcoli din Timişoara. “E drept, faţă de anul trecut, când au fost alocate zece milioane de lei pentru lucrări de reparaţii, bani au fost mai puţin decât jumătate. Însă, de când a preluat unităţile de învăţământ din oraş, Primăria Timişoara efectuează în fiecare an lucrări în şcoli şi grădiniţe, unde nu s-au mai făcut reparaţii de zeci de ani”, spune Lăcrămioara Condea, consilier în cadrul Direcţiei de Comunicare, Compartimentul Presă. Potrivit acesteia, lucrări de reparaţii au fost făcute la Liceul Sportiv “Banatul”, la instalaţia de canalizare, la cea de încălzire în şcoală, sala de sport, cantină şi internat, iar la Şcoala Generală nr.19 şi Liceul Pedagogic “Carmen Sylva” s-au făcut reparaţii interioare, la instalaţiile sanitare, instalaţiile electrice şi la acoperiş. Astfel de lucrări de igienizare şi reparaţii la instalaţii electrice şi paratrăsnet s-au efectuat în acest an şi la Liceul de artă “Ion Vidu”, la Liceul F.S. “Nitti” şi la Şcolile Generale nr. 4 şi 7.


17% dintre şcolile din Timiş, neautorizate sanitar

În ce priveşte situaţia şcolilor care funcţionează fără autorizaţie sanitară, şeful I.Ş.J. Timiş, Sandu Golcea, dă asigurări că la nivelul judeţului problema nu e atât de gravă, procentul şcolilor neautorizate sanitar fiind de 17%, ceea ce, raportat la numărul elevilor, înseamnă că 7% dintre copii învaţă în şcoli neautorizate sanitar. “În general, în anii precedenţi, statistica a fost luată după cei care dau autorizaţii de funcţionare pe clădiri, deşi nu este relevantă. E mai important câţi elevi învaţă în şcoli neautorizate sanitar, pentru că la nivel naţional sunt 11%, iar la noi procentul e de 7%”, a precizat Sandu Golcea.
La contabilizarea făcută anul trecut de către Direcţia de Sănătate Publică Timiş, 22% dintre unităţile de învăţământ nu deţineau autorizaţie sanitară de funcţionare. În total era vorba de peste 160 de şcoli, din care procentul celor din mediul rural era de peste 96%.


Peste 50 de şcoli din judeţ, comasate

Potrivit datelor statistice ale I.S.J. Timiş, 51 de şcoli din judeţ au fost comasate în acest an, 13 dintre acestea urmând să fie folosite ca spaţii pentru grădiniţe. Ministerul Educaţiei a trimis încă de anul trecut o adresă inspectoratelor din ţară, cerând comasarea claselor care aveau sub 25 de elevi la gimnaziu şi sub 20 de elevi la liceu, acesta fiind efectivul mediu de elevi la clasă, stabilit prin Legea învăţământului.
Cele 51 de unităţi de învăţământ din Timiş au fost închise, chiar dacă la multe dintre acestea au fost făcute, în ultimii ani, investiţii de milioane de lei. De exemplu, Şcoala cu clasele I - IV, din satul Târgovişte, aparţinător de comuna Balinţ, nu va mai funcţiona în acest nou an şcolar. La fel, nici cea din Bodo, o şcoală unde au fost investiţi aproape două milioane de lei, în ultimii ani. Din acest an însă, elevii care au învăţat acolo vor fi transportaţi zilnic la şcoala din Balinţ. După închiderea şcolii din Bodo, aceasta va fi transformată cel mai probabil, printr-un proiect transfrontalier, într-o şcoală specială în care elevi străini, din Serbia, Ungaria sau Republica Moldova, să poată studia în limba română, anunţa, în primăvara acestui an, directorul şcolii, Constantin Popovici.
Comasările din judeţ au fost făcute pe baza Legii 84/1995, care prevede că şcolile cu minimum 200 de elevi sau o sută de preşcolari vor rămâne cu personalitate juridică, iar cele care au sub 200 de elevi sau o sută de preşcolari fie se reorganizează în cadrul unora cu personalitate juridică, fie sunt desfiinţate prin comasare. „Este o problemă istorică întâlnită de ani mulţi la început de an şcolar, în multe şcoli din Timiş. Trebuie înţeles că aceste autorizaţii se acordă în funcţie de infrastructură, pentru că în şcoală trebuie să existe apă curentă şi canalizare. Astfel, chiar dacă şcoala este bine întreţinută, aceasta nu va primi niciodată decât autorizaţii provizorii de funcţionare, dacă localitatea în care se află are probleme de infrastructură. Primarul trebuie să se lupte dacă vrea să obţină autorizaţie de funcţionare pentru şcoala din localitatea lui, pentru că, dacă nu a făcut nimic acolo de ani de zile, degeaba are pretenţii. Decât să-i ţii pe elevi în condiţii improprii, e de preferat ca aceştia să fie redirecţionaţi către o altă şcoală, cu condiţii mai bune”, a mai explicat şeful I.Ş.J. Timiş, Sandu Golcea(foto).


Mai puţine şcoli, mai puţini profesori

Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, anunţa, la începutul acestei luni că şi-a propus, pentru 15 septembrie, ca peste 85% dintre elevi să înveţe în şcoli care au autorizaţia sanitară de funcţionare sau sunt în curs să primească acest act, unităţile de învăţământ nefuncţionale urmând a fi închise. Daniel Funeriu a declarat că şcolile care sunt în curs de autorizare vor primi avizul în funcţie de cât de bine se descurcă primarii să le pună la punct. Cert e că şcolile care nu sunt funcţionale trebuie închise, iar elevii vor fi mutaţi în unităţile şcolare adiacente, cu respectarea criteriilor de distanţă şi de oportunităţi.
Specialiştii Ministerului Educaţiei centralizează în această perioadă situaţia privind starea şcolilor din ţară, iar numărul total de şcoli autorizate va depinde de rezultatul final al acestui proces. În opinia ministrului Educaţiei, indiferent de “cotaţia” sau partidul unui primar, gafele acestuia legate de buna administrare a unor unităţi şcolare trebuie să fie sancţionate prin închiderea respectivei şcoli. “În sfârşit, trebuie să avem o idee clară şi să respectăm oportunitatea educaţională a copiilor, şi nu veleităţile nu ştiu cărui primar, pe care îl respectăm foarte mult, dar care, ani de zile, nu a fost în stare să renoveze o şcoală. Dacă un primar de ani de zile nu a renovat o şcoală şi avem oportunităţi mai mari să mutăm copiii într-un perimetru geografic rezonabil, atunci închidem şcoala”, a precizat Daniel Funeriu.
În plus, şi în septembrie anul trecut, Ministerul Educaţiei anunţa că va reduce cheltuielile din învăţământ prin concedierea a aproximativ 15.000 de profesori, respectivele norme urmând a fi aplicate din septembrie anul acesta, când aproximativ 10.000 de oameni care nu sunt titulari vor pleca din sistem, faţă de aceştia alţi 4.000 de titulari vor rămâne fără normă, însă nu vor pleca din sistem.
În Timiş, chiar dacă, iniţial, s-a vehiculat desfiinţarea a 219 posturi în învăţământ, apoi numărul s-a dublat, la ora actuală, nu se ştie câte posturi didactice vor dispărea. Inspectorii şcolari anunţă că, între timp, au mai redus din cheltuieli prin comasarea claselor şi desfiinţarea unor şcoli „Dacă ar fi fost aşa mari probleme cu numărul de profesori, nu cred că am mai fi fost lăsaţi să scoatem posturi la titularizare. Anul acesta am avut peste 1.300 de candidaţi înscrişi pentru cele 37 de posturi titularizabile în judeţ. La urma urmei, o astfel de decizie depinde de foarte mulţi parametri care ar trebui luaţi în seamă. Deocamdată, însă, aşteptăm luna septembrie şi vom şti exact dacă şi câţi dascăli trebuie disponibilizaţi. Dacă vor fi aplicate astfel de măsuri, suplinitorii vor avea cel mai mult de suferit”, ne-a declarat Ioan Luican, inspector şcolar general adjunct al Inspectoratului Şcolar Timiş.
Valul de concedieri din Educaţie va aduce în discuţie însă şi o altă problemă. Cea a criteriilor după care se vor face disponibilizările în şcoli.
De altfel, reprezentanţii Asociaţiei Profesionale pentru Educaţie şi Cercetare avertizau recent asupra unor posibile reglări de conturi între directorii unităţilor şcolare şi profesori. Practic, spun aceştia, cei care vor întocmi listele cu disponibilizaţi în instituţiile de învăţământ sunt directorii de şcoli generale şi licee şi decanii de facultăţi. Ei îi vor trimite acasă, sau nu, pe profesorii subordonaţi, după bunul lor plac, funcţie de simpatii sau antipatii personale. Mai ales că promovările în funcţii de conducere s-au realizat, în majoritatea covârşitoare a cazurilor, pe criterii politice. „Primii vizaţi de concedieri vor fi cei care nu sunt pe placul şefilor, şefi care au condus dezastruos sistemul educaţional. Cadrele didactice care au avut curajul de a demasca corupţia sistemului vor fi date afară, iar cei care vor rămâne în sistem vor fi doar mediocrii, obedienţii şefului, slugi perfecte ale sistemului”, estimează prof. dr. Ştefan Vlaston, preşedintele EDU-CER.