Ca urmare a numeroaselor condamnări anterioare pe tematici similare, în urmă cu câteva zile Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat prima hotărâre-pilot împotriva României. Potrivit acestei rezoluţii, statul român este obligat să rezolve în 18 luni problema retrocedărilor, aceasta în condiţiile în care peste tot în ţară, inclusiv în vestul ţării, sunt litigii şi situaţii conflictuale legate de retrocedări tărăgănate de ani întregi.


Timpul negocierilor a trecut

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a pronunţat zilele trecute prima hotărâre-pilot împotriva României, pe chestiuni de retrocedare, în cauza “Maria Atanasiu şi alţii împotriva României”, hotărâre care suspendă practic cauzele asemănătoare de pe rolul C.E.D.O. şi obligă astfel statul român ca în termen de 18 luni să ia măsuri pentru remedierea problemei retrocedărilor. Acest tip de hotărâre a C.E.D.O. este extrem de importantă, întrucât determină statul român să remedieze problema restituirilor, în sensul respectării drepturilor fundamentale şi instituirii unui mecanism funcţional de retrocedare şi compensare. În cazul în care nu se va conforma, România riscă chiar excluderea din Consiliul Europei.
Potrivit avocatului Gheorghe Piperea, specialist în litigii pe chestiuni de retrocedare, C.E.D.O. a desfiinţat prin această soluţie posibilitatea ca Fondul Proprietatea să mai fie acceptat ca mecanism credibil de despăgubire. “Statul român ar trebui să scoată din buzunar patru miliarde de euro sau să emită obligaţiuni scandente la zece ani. E singura soluţie”, a declarat Gheorghe Piperea.
Hotărârea C.E.D.O. a fost primită cu satisfacţie de către Asociaţia pentru Proprietate Privată, ai cărei reprezentanţi au declarat : “Spre deosebire de atâtea alte situaţii similare când România a fost obligată să plătească sume de bani celor care au chemat în judecată statul român, autorităţile au fost obligate prin această hotărâre ca în termen de 18 luni de când rămâne definitivă această hotărâre să adopte măsuri legislative concrete pentru rezolvarea problemei proprietăţii”.


Litigii tărăgănate cu anii, şi în Timiş

Şi în vestul ţării există suficiente litigii şi situaţii conflictuale legate de mecanismul retrocedărilor şi de felul în care a fost gestionat acest proces de către autorităţi. Un conflict deschis în acest sens există între o serie de Primării din judeţ, care au nevoie de teren pentru retrocedare, şi Agenţia Domeniilor Statului, miza fiind terenurile pe care s-au făcut lucrări de îmbunătăţiri funciare. Dacă reprezentanţii A.D.S. se prevalează de o prevedere legală potrivit căreia respectivele terenuri, pe care s-au făcut lucrări de îmbunătăţiri funciare nu pot fi retrocedate, Prefectura şi primăriile în cauză spun că prevederile legale incriminate se referă de fapt la cu totul alt gen de lucrări funciare decât cele făcute în Timiş – e vorba de lucrări de îmbunătăţiri funciare de amploare, cum sunt cele de desecare din Insula Mare a Brăilei. “Cele mai multe conflicte pe această temă au fost cele vizând terenuri din zona Giera sau Teremia. Noi am făcut nenumărate adrese în care am specificat că acele terenuri nu fac obiectul acelor prevederi legale care să le facă neretrocedabile, cu toate acestea A.D.S.-ul nu renunţă la ele, împotrivindu-se procesului de retrocedare”, ne-a declarat Adrian Pau, directorul Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare Timiş. Situaţii similare au mai fost semnalate în judeţ la Banloc, Dudeştii Noi şi Livezile. 
Printre administraţiile locale afectate de lipsa de teren pentru retrocedări se numără şi Primăria Timişoara. Astfel, anul trecut, din cele 254 de dosare Comisia municipală de fond funciar Timişoara a respins 58 (deoarece solicitanţii nu şi-au completat dosarele cu toate documentele doveditoare de proprietate prevăzute în regulamentul de aplicare a legii sau din cauza deficitului de teren – în cazul constituirii dreptului de proprietate) şi a soluţionat favorabil 29 de dosare, înaintând dosarele împreună cu propunerile de validare a dreptului de proprietate Comisiei judeţene de fond funciar Timiş. În 2009, Primăria Timişoara a făcut propunere de validare a dreptului de proprietate asupra 36,52 de hectare (din care pentru retrocedarea suprafeţelor de teren în extravilan 35,80 ha şi 0,72 ha teren în intravilan) şi propunere pentru acordarea de despăgubiri pentru 1,88 hectare de teren intravilan – care nu poate fi restituit pe vechiul amplasament (suprafeţele fiind ocupate de construcţii sau alei pietonale).