20 de comune timişene, în prag de faliment

Înfiinţate în perioada de creştere economică sau în preajma anilor electorali, multe dintre comunele nou-create din Timiş nu au avut la bază nişte analize economice, administrative şi sociale serioase, bine structurate, care să demonstreze sustenabilitatea pe termen lung a respectivei administraţii locale. În aceste condiţii, nu e de mirare că în prezent, în condiţiile unei crize economice prelungite, creşte numărul Primăriilor timişene care au probleme financiare grave, multe din acestea fiind din “eşantionul” Primăriilor nou înfiinţate.

Primării cu bugete de avarie în Timiş

Criza economică prelungită nu are efecte dramatice doar asupra populaţiei şi a agenţilor economici, ci şi asupra unor structuri adminis­tra­tive, nevoite să se descurce an de an cu bugete din ce în ce mai mici. Po­trivit unor informaţii furnizate de grupul de consilieri judeţeni ai P.N.­Ţ.C.D., în această perioadă, din cau­za bugetelor alocate iniţial, care s-au terminat, şi a întârzierii mult-aştep­tatelor rectificări bugetare, sunt Pri­mării timişene care au probleme fi­nanciare grave. Conform aceloraşi surse, sunt Primării din Timiş care nu mai pot plăti nici măcar salariile pâ­nă la sfârşitul acestui an. În acest sens au fost nominalizate comunele Checea, Iecea şi Parţa, însă se esti­mează că peste 20 de comune timi­şene, majoritatea înfiinţate în ultimii ani, au probleme cu asigurarea resur­selor financiare necesare până la sfârşitul anului. Astfel, s-a afirmat în acelaşi context că Primăria Checea are nevoie de 19.000 de lei, iar situa­ţia de la Iecea Mare ar fi şi mai gra­vă, aici Primăria având nevoie de nu mai puţin de 350.000 de lei pentru plata angajaţilor, iar la Parţa lipsesc banii pentru plata însoţitorilor persoa­nelor cu handicap, conform infor­maţiilor furnizate de consilierul jude­ţean P.N.Ţ.C.D. Marius Cârceie.

Reprezentanţii P.N.Ţ.C.D. susţin că ideea de descentralizare vehicu­lată în ultimul an ar trebui să înceapă de la acest prim nivel, al Primăriilor mici, cărora să li se asigure fonduri suficiente, pentru a putea exista ca unităţi administrative eficiente. În opinia lor, multe din aceste Primării au fost înfiinţate mai degrabă din ra­ţiuni electorale şi nu s-a ţinut cont în momentul în care aceste comune noi s-au născut, din transformarea unor sate aparţinătoare de comune mari, ce se va întâmpla în eventualitatea înrăutăţirii situaţiei economice. “Mul­te dintre ele s-au născut doar pe baza unor criterii strict electorale şi nu s-a ţinut cont de nişte criterii stricte, obiective în momentul înfiinţării. În plus, multe au fost create în perioada de creştere economică şi nimeni nu şi-a pus întrebarea ce s-ar putea întâmpla în eventualitatea unei crize economice prelungite. În destul de multe cazuri erau foarte greu de esti­mat posibilităţile de dezvoltare, mai ales că nu erau foarte aproape de centre economice dezvoltate, cum e Timişoara, sau Lugoj sau Sânnicolau Mare. La comunele limitrofe acestor localităţi poţi să spui că locuitorii au posibilităţi mai mari de a-şi găsi slujbe bine plătite şi pot aduce bani inclusiv la bugetul local. În cazul celor care nu sunt însă situate în preaj­ma polilor de creştere economică, situaţia este foarte complicată”, spune consilierul judeţean P.N.Ţ.C.D. Vio­rel Sasca, şeful Comisiei Econo­mice a Consiliului Judeţean Timiş.

În opinia sa, e destul de greu de estimat ce se poate întâmpla cu o Primărie ajunsă în incapacitate de plată. “Din fericire, până acum nu am avut astfel de cazuri, însă nu pot fi excluse asemenea situaţii pe viitor. Probabil că respectiva Primărie se va închide, însă în acest caz o întreagă comunitate este lipsită de nişte servicii de bază asigurate de respec­tiva unitate teritorială administra­tivă”, mai spune consilierul judeţean. Viorel Sasca mai precizează că, din păcate, Consiliul Judeţean Timiş nu mai poate interveni în niciun fel în cazuri de acest gen. “Noi, din acest punct de vedere, nu prea mai avem niciun fel de atribuţii, totul se des­făşoară la nivelul Fiscului, şi nu ştiu dacă în momentul împărţirii bu­getelor se ţine cont de nişte criterii obiective, cum ar fi suprafaţa sau populaţia”.

Primarul comunei Checea : “Nu mai avem bani pentru plata salariilor asistenţilor persoanelor cu handicap”

Primarul comunei Checea, Dorin Bir­dean, susţine că, deşi Primăria mai dispune de fondurile necesare achitării salariilor personalului propriu, nu mai are disponi­bili­tăţile financiare necesare pentru plata sala­riilor asistenţilor persoanelor cu handicap de pe raza comunei : “Nu avem bani pentru pla­ta acestor asistenţi pe lunile octombrie, noiembrie şi decembrie. Nu ştim încă, în acest caz, care ar fi cea mai bună soluţie. Nu­mărul acestora nu s-a mărit în ultima perioa­dă, dimpotrivă. Probabil că îi vom trimite în şomaj, însă în acest caz cum se vor descurca persoanele cu handicap, care sunt depen­dente de aceşti asistenţi?”

În opinia sa, criteriile de distribuire a alocaţiilor bugetare pe comune sunt adesea extrem de greu de înţeles, iar mecanismul de împărţire nu este întotdeauna unul transpa­rent. “Am avut în acest an întâlniri cu repre­zentanţii structurilor Ministerului Finanţe­lor, ocazie cu care mulţi primari s-au plâns că nu fac faţă la cheltuieli cu actualele bugete şi că în unele cazuri sumele alocate nu sunt suficiente nici măcar pentru plata salariilor. Am insistat în aceste întâlniri ca împărţirea sumelor să se facă pe criterii clare, transpa­rente. Din păcate, bugetul repartizat nouă pe acest an este mai mic decât cel de anul tre­cut. Nu avem de unde să acoperim foarte mul­te dintre lucrurile propuse pentru acest an ca investiţii şi, din păcate, continuăm să ră­mâ­nem una dintre cele mai sărace comune din judeţ”, susţine primarul Dorin Birdean.

Primarul comunei Iecea Mare : “Bugetul e mai mic decât cel din 2010”

La Iecea Mare, primarul Ovidiu Ioan Codrescu neagă informaţiile făcute publice de consilierii judeţeni P.N.Ţ.C.D., conform cărora Primăria nu ar mai avea bani de salarii : “Nu ştiu de unde s-a ajuns la această informaţie. Datele prezentate sunt ireale şi nu ştiu cum cineva poate să le publice fără să le verifice. Nu e adevărat că nu mai avem bani de salarii. Bugetul nostru este făcut foarte clar şi, de la început, am păstrat bani pentru plata salariilor personalului din primărie şi a asistenţilor persoanelor cu handicap. Până la sfârşitul acestui an plata acestor sume este asigurată”.

Totuşi, şi primarul din Iecea Mare re­cunoaşte că bugetul repartizat în acest an este mai mic decât cel de anul trecut. “În­cercăm să ne descurcăm însă cu aceste sume repartizate. E adevărat că nu am avut bani pentru realizarea tuturor investiţiilor propuse pentru acest an. Însă trebuie să ţinem cont şi de actualul context economic”, mai spune Ovidiu Ioan Codrescu.

O treime din comunele din România, în prag de colaps

Oarecum rezervaţi în declaraţii, oficialii M.A.I. au confirmat totuşi că există probleme financiare la destul de multe Primării din ţară.

S-a estimat că o treime dintre comunele din România, adică aproa­pe 1.000 de unităţi administrative din totalul celor 2.861 de comune din Ro­mânia, se află în pragul falimentului. Unele au luat credite şi nu le mai pot returna, altele nu mai au bani de pla­ta utilităţilor sau a salariilor anga­jaţilor. În aceste condiţii, multe nu au mai plătit furnizorii pentru bunurile achiziţionate sau pentru serviciile prestate. Aceştia s-au adresat justi­ţiei, şi aşa s-a ajuns în situaţia ex­trem de ciudată de poprire a con­turilor unor unităţi administrative.

Conform unor surse din Consi­liul Judeţean Timiş, aproximativ 20 de comune timişene au probleme financiare destul de mari, fiind vorba, în primul rând, despre cele nou create, dar şi de cele din zonele mai sărace din sudul şi estul judeţului.

Deşi multe dintre Primăriile timişene au bugete care nu le permit realizarea nici măcar a unor inves­tiţii minime şi nu le ajung nici pentru acoperirea pe întreg anul a chel­tuielilor de subzistenţă ale aparatului administrativ, procesul de înfiinţare a unor noi comune în Timiş ar putea continua în perioada următoare, favorizat de apropierea momentului alegerilor locale. Alte trei actuale sate din Timiş ce se vor a fi viitoare comune sunt pe “lista de priorităţi”.

Moşniţa Veche este unul dintre satele timişene aspirante la statutul de comună, existând în acest sens un proiect de lege care a trecut de Ca­mera Deputaţilor, dar a fost respins zilele trecute de Senat, însă ar putea fi repus pe ordinea de zi ca un nou proiect de lege.

Sate candidate cu şanse mari la statutul de comună în Timiş sunt şi Grabaţ şi Bulgăruş, aparţinătoare până în prezent de comuna Lenau­heim. Un proiect de lege în acest sens a fost adoptat de Camera Depu­taţilor, ca urmare a depăşirii terme­nului legal de staţionare pe lista de plen a camerei parlamentare. Acum proiectul e la Senat şi are şanse des­tul de mari să fie adoptat în perioada următoare.