Ignorat multă vreme şi socotit, poate, o exagerare a presei, fenomenul exodului cadrelor medicale spre alte ţări e acum o realitate şi riscă să ducă la imposibilitatea funcţionării unor secţii ale spitalelor. Anul trecut, peste 200 de medici timişeni şi-au anunţat intenţia de a pleca peste hotare, iar conducerea Colegiului Medicilor Timiş îşi exprimă temerea că acesta e abia începutul.


Statistici îngrijorătoare

În lipsa unor măsuri de contraca­rare a exodului cadrelor medicale (pre­gătite în România, având ani de expe­rienţă şi deprinderi profesionale foarte bune), fenomenul plecării peste hotare a medicilor şi asistenţilor medicali a luat amploare anul trecut, alimentat şi de politicile de ajustare a salariilor per­sonalului bugetar, de lipsa acută de per­sonal din spitale, generată de blocarea angajărilor şi de logistica dezastruoasă. Potrivit Colegiului Naţional al Medici­lor, anul trecut, la nivel naţional, peste 2.700 de medici au solicitat Colegiilor Medicilor Judeţene certificate profesio­nale curente pentru a putea lucra în străinătate.
Timişul se numără printre judeţele cu cele mai mari solicitări de acest gen. În 2010, mai mult de 200 de cadre me­dicale timişene au cerut eliberarea de certificate profesionale curente, mai multe solicitări de acest gen fiind înre­gistrate doar în Bucureşti – 947, Cluj – 403 şi Iaşi – 253. Se poate observa deci că marile centre universitare conduc detaşat în topul zonelor cu cele mai multe cadre medicale ce pleacă peste hota­re. Cei mai mulţi medici timişeni care au solicitat certificate profesionale sunt din specialitatea medicină generală - medicină de familie, chirurgie gene­rală, anestezie şi terapie intensivă.
„Au plecat foarte multe cadre de aproape toate specialităţile. Şi, din ce observăm, solicitările de eliberare de certificate profesionale curente, ne­cesare profesării în străinătate, cresc de la an la an. Deci, fenomenul se acu­ti­zează”, declară medicul Lazăr Fulger, preşedintele Colegiului Medicilor Timiş.
Din cei 202 medici timişeni care au făcut cerere să părăsească ţara în 2010, pentru a lucra în străinătate, 74 optează pentru Germania, 55, pentru Marea Britanie iar 36, pentru Franţa.\


30.000 de cadre medicale plecate din România, din 2007

Fenomenul depopulării spitalelor din România, în urma cadrelor medi­cale, îi îngrijorează pe liderii sindicali de profil. „Nu suntem confruntaţi nu­mai cu dorinţa unor colegi de-ai noştri de a pleca, din cauza salarizării, dar noi, în acest moment, avem deja un deficit semnificativ de personal. Şi se va ajun­ge în incapacitatea de a mai funcţiona anumite specialităţi, din cauza lipsei personalului specializat. Şi, până la urmă, asta e chiar o problemă guver­na­mentală. Dacă oamenii acceptă să se închidă unităţi sanitare şi să se ofere pacienţilor din România calea pribe­giei, înseamnă că e o politică proastă în sistemul sanitar”, spune Marius Pet­cu, liderul sindical al C.N.S.L.R. Fră­ţia, la care e afiliat Sanitas, cel mai mare sindicat din domeniul medical.
La sfârşitul anului trecut, în urma unor interpelări parlamentare făcute in­clusiv de deputaţi din Timiş, Ministerul Sănătăţii a realizat o contabilizare a solicitărilor de documente privind re­cunoaşterea calificărilor profesionale, cifră care poate indica, măcar la nivel aproximativ, numărul medicilor care au plecat peste hotare – statistică pe care ministerul de resort nu o are. Potrivit datelor ministeriale, după momentul aderării s-au primit 18.200 de solicitări privind recunoaşterea calificărilor profesionale din partea me­dicilor, a dentiştilor şi a farmaciştilor, şi 11.500 de astfel de solicitări din partea asistenţilor medicali şi a moaşelor. Peste 4.500 de astfel de solicitări sunt în prezent în curs de rezolvare. Totalul este şocant : 30.000 de cadre medicale au părăsit sau se pregătesc să pără­sească România.
În momentul de faţă, Ministerul Sănătăţii nu poate decât să constate situaţia de fapt. „Personalul medical din România reprezintă unul dintre cele mai reduse procente comparativ cu me­dia U.E. şi chiar a celorlalte state din fostul bloc comunist, iar integrarea în U.E. a sporit şansele ca acest aspect să se deterioreze şi mai mult prin emi­gra­rea în special a medicilor tineri. Un fac­tor ce afectează performanţa resurselor umane din sănătate este cel legat de prezenţa unui sistem insuficient de motivare. Ministerul Sănătăţii îşi asu­mă responsabilitatea adoptării unor măsuri serioase, chiar dacă uneori di­ficile, pentru depăşirea şi rezolvarea acestor dificultăţi în cele mai bune con­diţii permise de situaţia socio-eco­nomică din România”, preciza zilele trecute ministrul Cseke Attila, ca răs­puns la interpelările făcute pe tema exodului cadrelor medicale.