Nu doar România, ci şi marea majoritate a ţărilor comunitare au pregătit pentru anul viitor un pachet destul de dur de măsuri de austeritate, necesare pentru reducerea deficitului bugetar şi echilibrarea proporţiei venituri/cheltuieli în sectorul de stat.


Măsurile de criză continuă

Majoritatea statelor din zona euro au planificat pentru 2011 reduceri ma­sive ale cheltuielilor publice şi ajustări de salarii în sectorul de stat. Multe din statele comunitare au ajuns la conclu­zia că se impune continuarea politicilor anti-criză după ce au văzut ravagiile pe care le poate face criza în ţări euro­pene considerate până nu demult un etalon al dezvoltării economice, cum sunt Irlanda.
Poate de aceea era oarecum fi­resc ca în 2011 cap de listă în eşantionul ţărilor comunitare cu politici de auste­ri­tate dure să fie Irlanda, unde s-a sta­bilit că pensiile de peste 12.000 de euro anual din sistemul public vor fi reduse cu o medie de 4%. De asemenea, a fost planificată concedierea, în sectorul pu­blic, a peste 24.000 de persoane, pen­tru a se ajunge la numărul de bugetari din 2005. Planul de reducere a cheltu­ielilor vizează o „sumă ţintă” de zece mi­liarde de euro, iar cel de creştere a ve­niturilor îşi propune să aducă cinci miliarde de euro suplimentar la buget.
În Grecia, a doua în topul ţărilor comunitare cele mai afectate de criză, anul 2011 va aduce creşterea TVA, în­gheţarea pensiilor şi reducerea în con­tinuare a cheltuielilor publice în 2011 – iar acestea sunt doar câteva din promi­­siu­nile legate de austeritate bugetară făcute de autorităţile din Grecia. Aces­tea reprezintă primul pas dintr-un set de măsuri pe termen lung, iar până în 2014 Grecia îşi propune să reducă de­ficitul bugetar la sub 3% din PIB. Franţa va continua şi ea anul vii­tor cu măsurile de reformă a sistemului de pensii, care prevăd creşterea vârstei de pensionare de la 60 la 62 de ani până în 2018. Bugetul pe 2011 al Franţei preve­de reducerea deficitului bugetar la 6% din produsul intern brut, creşterea cu 1% a impozitului pe câştigurile din capital şi sistarea stimulentelor fiscale. Aceste măsuri, spun autorităţile fran­ceze, vor aduce 8,2 miliarde euro la bu­getul de stat. De asemenea, Portugalia promite reducerea deficitului bugetar la 4,6% în 2011. Totodată, măsurile de recesiune din Portugalia vor duce şi la o reducere a salariilor funcţionarilor publici cu 5%, obiectivul fiind econo­misirea a 5,1 miliarde de euro. Şi tot în Portugalia se are în vedere şi creşterea TVA cu două procente.
În Italia, Guvernul a aprobat un pa­chet de măsuri de austeritate care se prognozează că va aduce la buget peste 24 de miliarde de euro în perioada 2011 - 2012. Printre măsurile pe care le vor lua şi anul viitor autorităţile italiene se numără reducerea salariilor bugeta­ri­lor şi suspendarea angajărilor. Astfel, va fi angajată o singură persoană în locul a cinci care pleacă. De asemenea, sunt vizate şi pensiile de stat şi cheltuielile administraţiilor publice, iar autorităţile şi-au intensificat demersurile pentru a reduce evaziunea fiscală. Fondurile acor­date de Guvernul italian autorităţilor regionale şi locale ar urma să fie reduse cu peste 13 miliarde de euro.
În Spania, printre măsurile de aus­teritate impuse se numără o scădere cu 5% a cheltuielilor cu salariile bugeta­rilor, începând din luna iunie. În plus, salariile vor fi îngheţate în 2011. Inves­tiţiile publice vor fi reduse cu peste 6%, iar unele pensii vor fi îngheţate. În total, reducerile cheltuielilor vor ajunge la 15 miliarde de euro în 2011. Tot în Spania va fi anulată suma de 2.500 de euro pe care o primeau mamele la naşterea unui copil.
În Germania, Guvernul a propus reducerea deficitului bugetar cu 80 de miliarde de euro, adică 3% din PIB, până în 2014. Autorităţile germane intenţionează să reducă subvenţiile pentru părinţi, să desfiinţeze 10.000 de posturi din sectorul bugetar pe o perioa­dă de patru ani şi să crească taxele pe energia nucleară. De asemenea, re­construcţia Palatului Stadtschloss, din centrul Berlinului, va fi amânată.


„România îşi modelează politicile de austeritate după F.M.I., nu după U.E.”

Economistul timişean Nicolae Bobiţan spune că, atunci când şi-a trasat politicile de austeritate pe anul viitor, România nu a ţinut cont neapă­rat de tendinţele existente pe plan comu­nitar, ci de politicile trasate de către Fondul Monetar Internaţional, pen­tru a putea primi următoarele tran­şe de finanţare.
„Însă nici aceste politici, destul de dure, implementate până acum, cum ar fi acea tăiere de 25% a salariilor buge­tarilor, nu pare a avea rezultatul scon­tat. Calculele de final de an arată că economiile făcute la buget prin această măsură sunt cu mult sub aşteptări. Ceea ce înseamnă că au existat struc­turi bugetare unde s-au găsit modalităţi de contracarare a acestor măsuri de ajustare bugetară. S-au găsit tot felul de tertipuri de compensare, lucru care s-a întâmplat, la unele instituţii, şi pe plan local”, precizează Nicolae Bobiţan.