25 de şcoli profesionale au fost desfiinţate în Timiş, sub mandatul ministrului Ecaterina Andronescu

Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a reluat, săptămâna trecută, subiectul desfiinţării nejustificate a şcolilor profesionale. El a precizat că decizia, luată în 2009, în timpul mandatului ministrului Ecaterina Andronescu, a mascat interesul unor universităţi mediocre de a-şi îndeplini planul de şcolarizare. Faptul că reînfiinţarea şcolilor profesionale reprezintă o decizie oportună este un lucru unanim acceptat şi de simpatizanţii, dar şi de adversarii actualei conduceri a Ministerului Educaţiei.

Învăţământul profesional, sacrificat în favoarea celui superior

Ministrul Educaţiei, Da­niel Funeriu, a readus, zilele trecu­te, în dis­cu­ţie desfiinţarea şcoli­lor pro­fesionale, precizând că prin des­fiinţarea acestor unităţi de în­vă­ţământ s-a făcut “un rău imens acestei ţări”, pentru că mii de copii au fost trimişi “pe un drum care nu este al lor,” doar pentru ca “universităţi medio­cre” să aibă potenţiali studenţi.

Ministrul Educaţiei anunţă că se lucrează în prezent la re­înfiinţarea învăţământului pro­fesional, precizând că desfiin­ţarea acestui tip de învăţământ s-a făcut în interesul financiar al unor instituţii de învăţământ superior, care au câştigat mai mulţi studenţi. Învăţământul profesional se vrea reintrodus din anul şcolar 2011 - 2012. Ur­mează ca în şcolile profesionale partea teoretică să fie redusă, iar cea de dobândire a meseriei, simţitor dezvoltată. 

Daniel Funeriu mai spune că Ministerul Educaţiei a fost convins să întreprindă acest demers după rezultatele dezas­truoase obţinute la examenul de bacalaureat de către absol­venţii de liceu.

25 de şcoli profesionale, desfiinţate în Timiş, în 2009

Iniţiativa Ministerului Edu­caţiei legată de reluarea învăţă­mântului profesional vine să re­pare o hotărâre din 2009 a acelu­iaşi minister, pe atunci condus de Ecaterina Andronescu. Atunci s-a decis, peste noapte, ca începând cu anul şcolar 2009 - 2010, să se desfiinţeze şcolile de artă şi meserii. Decizia a fost ţinută la secret, noua cifră de cifră de şcolarizare fiind anun­ţată cu doar câteva săptămâni înainte de începerea noului an şcolar 2009 - 2010. Noua cifră de şcolarizare nu mai prevedea locuri pentru şcolile de arte şi meserii, alocând doar locuri pentru învăţământul liceal cu cele trei profiluri ale sale : teo­retic, vocaţional, respectiv pro­fesional şi tehnic.

În momentul în care a luat unilateral decizia desfiinţării acestui tip de învăţământ, Minis­terul Educaţiei nici nu a oferit o explicaţie plauzibilă. În noua variantă, care prevedea exclu­siv învăţământ liceal, elevii de la liceele tehnice nu aveau po­si­bilitatea dobândirii unor cunoş­tinţe tehnice solide, întrucât numărul de ore alocat instruirii practice era mult prea mic. În plus, nu s-a ţinut cont de faptul că acumularea simultană a dis­ciplinelor teoretice, de speciali­tate şi a instruirii practice depă­şeşte cu mult puterea de asimi­lare a multor elevi.

Până la acel moment, erau alocate locuri în planul de şcolari­zare şi şcolilor de arte şi meserii.

În momentul în care s-a de­cis desfiinţarea şcolilor de arte şi meserii, în Timiş funcţionau 25 de astfel de unităţi, majorita­tea, pe lângă grupurile şcolare tehnice, deşi una singură avea statutul declarat de şcoală de arte şi meserii. “O parte din ele s-au mai desfiinţat şi până în acel moment. După 2005 - 2006 mai rămăseseră aproximativ 50 de şcoli profesionale în Timiş”, spu­ne Marin Popescu, inspector şcolar general al Inspectora­tu­lui Şcolar Judeţean Timiş. În opi­nia sa, iniţiativa Ministerului Educaţiei, legată de reînfiin­ţa­rea şcolilor profesionale, este opor­tună, existând semnale in­clusiv din partea mediului de afa­ceri că este nevoie de mână de lucru cu pregătire profesională. “Este nevoie de elite, după cum e la fel de mare nevoie  şi de meseriaşi, de buni profesionişti. Pe piaţa locală a forţei de muncă există cerere pentru meserii ce necesită pregătire în instituţiile de învăţământ profesional. E un lucru care mi-a fost confir­mat inclusiv în urma întâlni­ri­lor avute cu oamenii de afaceri – nu doar cu cei români, ci şi cu in­ves­titori francezi şi germani care acti­vea­ză în Timiş. Cred însă că nu doar acestor sector al multi­na­ţiona­lelor ar trebui să fie inte­resat de învăţământul profesio­nal, ci şi întreprinderile mici şi mijlocii din Timişoara. Aceste I.M.M.-uri ar putea absorbi o bu­nă par­te din absolvenţii aces­tor şcoli pro­fesionale reînfiin­ţate”, preci­zează Marin Popescu.

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ : “Aceste şcoli se puteau reînfiinţa de mult”

Liviu Marian Pop, secre­tarul general al Federaţiei Sin­dicatelor Libere din Învăţă­mânt, consideră că decizia reînfiin­ţării acestor forme de învăţă­mânt profesional putea fi luată de multă vreme de Ministerul Educaţiei şi că oficialii minis­terului nu au nevoie de vreo ini­ţiativă legislativă în acest sens. “Nu este o iniţiativă a minis­te­rului, pentru că până acum ori­ce ministru putea să aprobe, în fiecare an şcolar, un plan care să includă şi aceste forme de învăţământ. Din acest punct de vedere, noua Lege a Învăţă­mântului este ambigură, pentru că spune că acest gen de învă­ţământ profesional poate dura între patru luni şi doi ani şi cam atât. Dacă se dorea reînfiinţarea acestor şcoli, acest tip de uni­tăţi de învăţământ puteau fi re­înfiinţate încă de acum doi ani”.

Liderul sindical nu contes­tă însă că ideea revenirii la în­văţământul profesional este una binevenită în actualul context. “Era nevoie de acest tip de în­văţământ, asta e foarte clar. E nevoie însă ca acest tip de în­văţământ să fie corelat cu ce­rerea de pe piaţa forţei de mun­că. Trebuie să se dezvolte doar acele specialităţi de care are nevoie piaţa forţei de muncă, pentru a nu se ajunge ca şi aces­te unităţi să se transforme în fabrici de şomeri cu diplomă”.

Federaţia Sindicatelor din Învăţământ “Spiru Haret” : “În viaţă nu contează doar să ai o hârtie numită diplomă”

Iniţiativa reînfiinţării şcoli­lor profesionale i se pare opor­tună şi lui Marius Ovidiu Nis­tor, preşedinte executiv al Fe­deraţiei Sindicatelor din Învă­ţământ “Spiru Haret”.“Chiar dacă am avut destule divergen­ţe cu actuala conducere a Minis­terului Educaţiei, nu puteam să nu recunoaştem faptul că aceas­tă iniţiativă este una oportună. Din punctul meu de vedere, e o măsură care trebuia luată de multă vreme, pentru că şi în momentul de faţă sunt convins că sunt mulţi copii care ar ur­ma acest învăţământ profesio­nal, dar nu au nicio alterna­ti­vă”: Marius Ovidiu Nistor esti­mează că aceste şcoli îşi vor dovedi utilitatea, odată reîn­fiinţate, mai ales dacă vor fi co­relate cu nevoile agenţilor eco­nomici, care nu o dată s-au plâns că nu mai găsesc muncitori ca­lificaţi pentru anumite spe­cializări.

Liderul Federaţiei “Spiru Haret” consideră că, în momen­tul desfiinţării învăţământului profesional s-a neglijat o idee logică : faptul că nu toţi tinerii au interesul şi posibilitatea de a urma o unitate de învăţământ su­perior. “Este de la sine înţeles faptul că nu toţi copiii au capa­ci­tatea de a urma o facultate. Trebuie ca şi pentru aceştia să existe o formă de studiu, o al­ternativă. Până la urmă, în viaţă nu e totul să ai o hârtie care nu e certificată de competenţele profesionale dobândite în dome­­niu. Mai important mi se pare să ai o meserie care să îţi per­mită să trăieşti decent”,preci­zează Marius Ovidiu Nistor.

Asociaţia EduCer : “S-a dorit ca toţi tinerii să ajungă cotizanţi la universităţi”

Profesorul Ştefan Vlas­ton, preşedintele Asociaţiei Edu­Cer, consideră că încă de la momentul în care s-a decis să se desfiinţeze învăţământul profesional era destul de clar care sunt interesele din spatele acestei decizii. “Eu de şase ani spun faptul că şcolile profe­sio­nale s-au desfiinţat pentru ca universităţile, în special cele slab cotate, să aibă un număr de stu­denţi plătitori de taxe care să le asigure un profit deloc negli­jabil. În momentul în care doam­na ministru Ecaterina Andro­nescu a luat decizia desfiinţării acestui tip de şcolarizare, exis­ta un interes clar : acela ca toţi tinerii să ajungă cotizanţi la universităţi. În acest fel, nu doar unor tineri care nu erau fă­cuţi pentru învăţământul supe­rior li s-a tăiat orice altă posi­bilitatea de a învăţa o meserie şi a avea o slujbă bine plătită, dar i s-a dat o lovitură şi econo­miei româneşti, prin faptul că pe piaţă nu au mai existat mun­ci­tori calificaţi pentru anumite specializări. Şi prin acest lucru o serie de investitori străini, care aveau nevoie de forţă de muncă locală calificată, au re­nunţat la intenţia de a-şi des­chide afaceri în România”, con­sideră reprezentantul EduCer.