37% din europeni, donatori voluntari de sânge

Donarea de sânge, ajunsă o deprindere civică, uzuală, în majoritatea statelor vest-europene, este practicată în România doar de un segment foarte mic al populaţiei. În plus, creşterea numărului de donatori în perioada de dinainte de sărbători dovedeşte că pentru unii donatori români bonurile valorice oferite la donare sunt adevărata miză a actului de donare, astfel că, în eventualitatea sistării acordării acestora, numărul donatorilor ar putea scădea extrem de mult.

În Occident, peste 60% din cetăţeni donează sânge

Conform datelor publicate zilele trecute de Comisia de Sănătate a Par­lamentului European, în medie, 37% dintre europeni sunt donatori voluntari de sânge.

Deşi se constată o creştere a aces­tei tendinţe în ultimii ani, sta­tisticile europene arată că, în com­paraţie cu generaţiile mai în vârstă, tinerii nu sunt atât de interesaţi de acest lucru. 

Pe plan european, cei mai mulţi donatori de sânge, raportat la totalul populaţiei, sunt înregistraţi în Austria. Aici, 66% dintre cetăţeni participă la astfel de acţiuni. Printre statele mem­bre cu un procent ridicat de donatori se numără Franţa, Grecia şi Cipru. La polul opus se poziţionează Portugalia, Italia, Polonia, Malta şi Suedia.

Eurodeputatul german Jo Lei­nen, de la Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, a declarat că importanţa donării de sânge poate fi văzută, în special, în timpul crizelor precum cea actuală provocată de infecţia cu bacteria E.coli. “Spitalele din Germania au făcut un apel rapid către donatorii de sânge, pentru că se confruntau cu o penurie”, a menţionat europarlamentarul german.

Pe plan comunitar, donarea de sânge este, în general, voluntară şi neremunerată. Conform unei directive europene din 2002, adoptarea unor măsuri suplimentare pentru a încuraja donatorii rămâne la latitudinea sta­telor membre. În Europa, 24 de state membre oferă stimulente donatorilor de sânge. Printre acestea se numără scutiri fiscale, o masă gratuită, bilete pentru transportul în comun, o zi libe­ră, sau obţinerea unor analize de sânge gratuite.

Centrele de colectare sunt, de obicei, instituţii publice non-profit. Centre private se pot găsi doar în Aus­tria, Finlanda, Germania şi Lituania. Pentru a acoperi nevoia de sânge din spitalele unei ţări este nevoie ca pe puţin 1% din populaţie să doneze sânge. 

Foarte puţine donări benevole în România

România ocupă penultimul loc în Europa în ceea ce priveşte donarea de sânge neremunerată, statisticile arătând că numai 2% din populaţie doneaza benevol sânge, comparativ cu media europeană, care este de 7%.

O prima consecinţă a numărului mic de donatori o constituie faptul că sângele recoltat reuşeşte să acopere, potrivit statisticilor, doar 50 - 60% din cererile unităţilor spitaliceşti din ţară.

La Timişoara, la Centrul Regional de Transfuzie, media donatorilor de sânge este de 60 - 80 de persoane pe zi. Există un anumit segment din acest grup al donatorilor constanţi care vin să doneze sânge pentru bonurile valo­rice în valoare de 50 de lei. Un indiciu în acest sens este că numărul dona­torilor creşte în perioada sărbătorilor de iarnă, existând persoane care ape­lează la această metodă inedită pentru a-şi creşte bugetul rezervat achi­ziţionării alimentelor în perioada sărbătorilor.

“În general, în ultima perioadă eu nu ştiu să fie existat cazuri acute de criză de sânge. Am avut o experienţă în acest sens cu un un coleg care a avut o intervenţie medicală ce a nece­sitat o cantitate mare de sânge, pe o perioadă mai lungă de timp, şi am vrut să mergem să donăm cu toţii, însă ni s-a spus că nu este nevoie, pentru că este suficient sânge”, spune medicul Leo­nida Iancu, şeful Serviciului de Am­bulanţă al judeţului Timiş.