3,7 milioane de euro pentru gogoşerii şi frizerii

În ideea de stimulare a dezvoltării economice şi pentru reducerea şomajului, Guvernul a demarat în acest an un program de sprijin a tinerilor antreprenori, cărora li se acordă un ajutor de stat de 10.000 de euro pentru înfiinţarea unei afaceri mici şi mijlocii. Deşi iniţiativa se dorea a fi o impulsionare a liberei iniţiative şi o stimulare a tinerilor, care să fie îndreptaţi spre activităţi de producţie, banii acordaţi până acum (peste 800.000 de euro) s-au dat pentru afaceri gen gogoşerii, frizerii sau saloane de masaj. Până în prezent 50 de tineri timişeni au cerut acest tip de ajutor, majoritatea pentru acelaşi tip de activităţi antreprenoriale.

Restricţii insuficiente

S.R.L. Debutant – aşa se numeşte programul derulat de Ministerul Economiei, Co­mer­ţului şi Mediului de Afa­ceri, prin Agenţia pentru Im­ple­mentarea Proiectelor şi Pro­gramelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii prin care Gu­vernul a decis în acest an să acorde un sprijin tinerilor în­tre­prinzători aflaţi la început de drum. Prin acest proiect Gu­vernul s-a oferit să acorde un ajutor de stat nerambursabil re­prezentând cel mult 50%, dar nu mai mult de 10.000 de euro sau echivalentul în lei, din va­loarea unui proiect de afaceri dezvoltat de un tânăr întreprin­zător, pentru care se face do­vada surselor de cofinanţare.

Acest pro­gram a debutat cu stângul, în sensul că nu a a impus nişte restricţii rezonabile pentru ce­ea ce este de fapt – o schemă de ajutor de stat. În primul rând, condiţiile de accesare ale aces­tui program sunt simpliste : be­neficiarii trebuie să aibă ma­ximum 35 de ani, să nu mai fi fost patroni sau acţionari în societăţi comerciale şi să aibă “capacitate juridică deplină de exerciţiu”.

Legea nu pomeneşte ni­mic despre o minimă specia­li­zare a solicitantului în domeniul în care doreşte să activeze, cu cofinanţarea nerambursabilă dată de Guvern.

Afaceri “made in Romania”

Restrictiv nu a fost pro­gramul nici în ceea ce priveşte profilul societăţilor care ur­mează a fi înfiinţate cu aceşti bani. Legea spune că noua firmă poată să aibă “doar” cinci obiecte de activitate, deci cu banii de la Guvern se poate în­fiinţa o firmă care să fie gogo­şerie, birou de traduceri, croi­torie, notariat şi cizmărie – toa­te sub aceeaşi cupolă. Totuşi, ordonanţa specifică faptul că “în cele cinci grupe de activi­tate nu pot fi incluse ca obiecte de activitate ale societăţii ur­mă­toarele: intermedieri finan­ciare şi asigurări, tranzacţii imobiliare, activităţi de jocuri de noroc şi pariuri, producţie sau comercializare de arma­ment, muniţii, explozibili, tutun, alcool, substanţe aflate sub control naţional, plante, sub­stanţe şi preparate stupefiante şi psihotrope”.

E bine că au existat măcar aceste restricţii, pentru că altfel, cu siguranţă, existau mă­car două-trei iniţiative de în­fiinţare a unor magazine de plante etnobotanice cu sprijinul Guvernului.

Pentru acest program Mi­nisterul Economiei a pus la bă­taie în acest an o sumă gene­roasă : 21 de milioane de lei (ad­ică, 3,7 milioane de euro). Până în prezent  au fost sem­nate 91 de contracte de finan­ţare în valoare de 3,74 milioane de lei (886.000 de euro).

Reprezentanţii Oficiului Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii Timişoara, insti­tuţie prin intermediul căreia se derulează acest program la nivel local, spun că ideea aju­torului de la Guvern nu i-a lăsat indiferenţi nici pe tinerii timi­şeni, 50 de antreprenori în devenire depunându-şi dosarele pentru a beneficia de ajutorul de 10.000 de euro oferit de către stat.

Din păcate, ca şi la nivel naţional, şi finanţările oferite pe plan local s-au îndreptat spre domenii care nu au nicio legătură cu intenţia iniţială a acestui proiect : aceea de a sti­mula iniţiativele îndreptate spre producţie. Astfel, până în pre­zent o bună parte dintre soli­citări sunt pentru crearea ur­mătoarelor afaceri : baruri şi alte activităţi de servire a bău­turilor (deşi legea interzice co­mercializarea de tutun şi al­cool), restaurante, activităţi ale centrelor de fitness, coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare, alte activităţi distractive şi re­creative, activităţi de închi­rie­re şi leasing cu bunuri re­crea­ţionare şi echipament sportiv sau comerţul cu amănuntul al florilor, cafenele, ceainării ori saloane de masaj. Deci, floră­riile sau gogoşeriile nu se prea încadrează la obiectivul susţinut odată cu lansarea acestui pro­iect : acela de a dezvolta noi politici publice necesare pentru relansarea economiei.

Reprezentanţii Oficiului Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii spun că era de aşteptat că vor exista iniţiative pe acest gen de activităţi, de mici dimensiuni, pentru că, pentru a beneficia de finan­ţare, tinerii trebuie să se înca­dreze în primul rând în statutul de întreprindere mică şi mijlo­cie, care nu presupune o cifră de afaceri mare. Mai mult, exis­tă convingerea că, atunci când va creşte numărul de soli­citări, se va putea face o selec­tare riguroasă a activităţilor fi­nanţate. “Situaţia de acum e posibilă din cauză că numărul de beneficiari este, deocam­dată, unul redus. Consider că ar trebui să finanţăm mai pu­ter­nic acest program, iar când vom avea vreo 5.000 de beneficiari, atunci vom putea să facem şi strategii şi să trasăm şi linii indicatoare cu privire la in­vestiţiile pe care ni le dorim”, a precizat Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliului Na­ţional al Întreprinderilor Pri­vate Mici şi Mijlocii.

Oportunităţi neglijate

Totuşi, este greu de înţeles de ce s-a luat iniţiativa derulării acestui program, atâta vreme cât au existat şi alte oportu­ni­tăţi de sprijin a tinerilor antre­prenori faţă de care potenţialii beneficiari s-au arătat dezinte­resaţi. De pildă, Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprin­deri Mici şi Mijlocii a derulat un Program de finanţare pentru dezvoltarea abilităţilor antre­prenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului la finan­ţa­re, programul având obiectivul de a finanţa noi întreprinderi, mici şi mijlocii şi a îmbunătăţi performanţele economice ale celor existente. Prin acest pro­gram se pot finanţa, nerambur­sabil, 70% din cheltuielile eligi­bile aferente proiectului, pentru investiţii de genul : echipamen­te tehnologice, mijloace de trans­port, licenţe, brevete, mărci, francize, achiziţionarea de echi­pamente IT, achiziţionarea de spaţii de lucru, spaţii de pro­ducţie şi spaţii pentru prestări servicii şi comerţ, realizarea unui site pentru prezentarea acti­vi­tăţii solicitantului şi a produse­lor sau serviciilor promovate. Deşi anul trecut acest program a avut un buget de peste şapte milioane de lei, în zona de vest a ţării s-a reuşit să se dea finan­ţări de doar 450.000 de lei, alte zone, cum ar fi judeţele Cluj, Constanţa sau Iaşi reuşind să atragă finanţări mult mai mari.

Un ajutor pentru tinerii întreprinzători îl oferă şi Fondul Naţional de Garantare a Credi­telor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (cel prin care se derulează programul Prima Ca­să), care dă tinerilor antrepre­nori garanţii de până la 80% din valoarea creditului solicitat şi de până la 80.000 Euro, pentru creditele contractate. “Acest program este operaţional şi în vestul ţării, noi facem proto­coalele necesare, programul fiind derulat prin Oficiul Te­ritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, iar C.E.C. este banca agreată pentru derularea acestui program”, ne-a declarat Rodica Râmneanţu, şeful reprezentanţei teritoriale a F.N.G.C.I.M.M.

Ca atare, există modalităţi de sprijinire a iniţiativelor tine­rilor antreprenori, care nu mai justificau lansarea programului S.R.L. Debutant, cel puţin nu în această formă.

Economist Nicolae Ţăran : “Aceste programe nu au nicio valoare”

Conf. univ. dr. ing. Nicolae Ţăran, profesor la Facultatea de Economie şi Administrare a Afacerilor a Universităţii de Vest Timişoara, susţine că acest gen de iniţiative sunt inutile, atâta timp cât nu încurajează produc­ţia. “Aceste programe, în aceas­tă formă, nu au nicio valoare. Ele reprezintă doar o regretabi­lă pierdere de resurse. Cu sigu­ranţă, România nu duce lipsă de pseudo-afaceri, din zona co­merţului cu alimente sau a ser­viciilor. Buticurile, hotelurile, restaurantele, saloanele de coa­fură nu vor genera în niciun caz relansare economică. E re­gre­tabil să te lansezi în astfel de pro­grame fără să vezi şi să ştii finalitatea lor”.

În opinia sa, Guvernul ar tre­bui să se preocupe mai de­grabă de încurajarea unor acti­vităţi productive şi a exportu­ri­lor.“Toate ţările din zona noas­tră au aceeaşi problemă : nu exportă suficient. România are în momentul de faţă o datorie externă extrem de mare care nu se poate plăti altfel decât prin creşterea exporturilor. Poţi împrumuta bani din exterior, poţi folosi aceste credite ca paleative temporare, dar nu poţi prelungi la nesfârşit situa­ţia aceasta. Dacă vom continua să exportăm la fel de puţin şi să importăm la fel de mult, atunci dezastrul, pe termen lung sau scurt, e asigurat. Ne aşteaptă o situaţie similară cu cea din Gre­cia. Din păcate, nu văd preocu­pări legate de relansare econo­mică şi nici de creşterea expor­turilor, nici din partea puterii, dar nici din partea opoziţiei. Ni­meni nu face nimic în acest sens”, crede economistul timişorean.