Odată cu începerea noului an şcolar a fost demarată şi cea de a doua sesiune de înscrieri la universitate. La Timişoara au mai rămas disponibile peste 4.000 de locuri în universităţi, din care mai bine de jumătate sunt la Universitatea de Vest. Excepţie de la regulă face Universitatea de Medicină, unde locurile au fost ocupate integral, în vară. Reprezentanţii universităţilor timişorene spun că, totuşi, în contextul crizei financiare, numărul studenţilor înscrişi a scăzut în acest an în medie cu 15% faţă de anii trecuţi.

   


Ultima sută de metri pentru înscrierile la facultate

Absolvenţii de liceu care au promovat bacalaureatul se pot înscrie, până în 20 septembrie, la universitate. La Timişoara, în cea de a doua sesiune de admitere la facultate au mai rămas peste 4.000 de locuri, cele mai multe la Universitatea de Vest. Aici, înscrierile la sesiunea de toamnă au început în 13 septembrie şi se vor încheia în 20 septembrie.
Potrivit profesorului universitar dr. Ioan Talpoş, rectorul Universităţii de Vest Timişoara, în sesiunea din luna iulie, 1.785 de studenţi au fost admişi pe locuri subvenţionate de la bugetul de stat, iar alţi 1.528 s-au înscris pe locuri cu taxă. Au mai rămas însă neocupate, pentru sesiunea din septembrie, 126 de locuri la buget şi alte 2.553 cu taxă. “Anticipativ, noi zicem că avem o situaţie bună, pentru că avem un surplus de 1.500 de locuri la cele cu taxă. Am fi dorit să avem mai mulţi la buget, dar asta e. La toate universităţile s-a înregistrat o scădere a numărului de studenţi în ultimii ani, totuşi avem o cifră de şcolarizare aproape identică cu aceea de anul trecut”, spune Ioan Talpoş. La Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului, cea de a doua sesiune de admitere la facultate a coincis cu începerea anului universitar, care a luat startul în 13 septembrie şi nu în 1 octombrie cum va fi în celelalte universităţi din Timişoara. Sesiunea de admitere la U.S.A.M.V.B se face în prima săptămână de cursuri, când studenţii au o sesiune de practică, studenţii care vor veni mai târziu putând recupera în prima săptămână după vacanţa de primăvară, când va avea loc o altă sesiune de practică, explică profesorul universitar dr. Alexandru Moisuc, rectorul U.S.A.M.V.B.
Potrivit acestuia, în acest an, Universitatea de Ştiinţe Agricole a scos la concurs, în prima sesiune de admitere, 600 de locuri bugetate şi 775 de locuri cu taxă, iar majoritatea au fost deja ocupate – 1.087 de locuri, dintre care 517 au fost cu taxă. Astfel, în sesiunea din septembrie, candidaţii vor trebui să se lupte pentru 228 de locuri rămase. “Totuşi, şi noi am observat o scădere în ce priveşte numărul de studenţi care vin să se înscrie la universitate. Practic, faţă de anul trecut, în acest an am avut cu 10% mai puţini studenţi, circa o sută, la locurile cu taxă”, a mai spus rectorul Alexandru Moisuc.
Dacă la U.S.A.M.V.B. au rămas puţine locuri neocupate după prima sesiune de admitere, organizată în luna iulie, la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Victor Babeş” nu a mai rămas niciun loc liber. “La noi nu s-a mai organizat o a doua sesiune, pentru că s-au ocupat toate locurile la prima sesiune. Au fost 560 de locuri subvenţionate de la buget şi 616 de locuri cu taxă”, declară Ionel Puia, secretar-şef al U.M.F. Timişoara.
Dacă la Medicină candidaţii au dat năvală, nu la fel s-a întâmplat la Universitatea Politehnica Timişoara. Potrivit datelor statistice publicate pe portalul acestei instituţii, în vară, din cele 585 de locuri bugetate oferite au fost ocupate 353, iar dintre cele 210 locuri cu taxă, doar 17 s-au ocupat. Astfel că, în sesiunea din septembrie Politehnica a venit cu o ofertă destul de mare – 473 de locuri subvenţionate şi 715 cu taxă. Rectorul universităţii, profesorul universitar dr. Nicolae Robu, confirmă că universitatea pe care o conduce a avut mai puţini studenţi la înscriere decât în anii trecuţi, pe fondul crizei financiare în care România se află.
Acesta spune că tot mai mulţi absolvenţi de liceu îşi îndreaptă atenţia spre universităţi din străinătate, “majoritatea, supraapreciate”, consideră acesta. “Învăţământul românesc este foarte diversificat. Există universităţi excelente, cel puţin pe segmentul de educaţie. Pe de altă parte, trebuie să avem în vedere că învăţământul pe plan internaţional este una dintre cele mai mari afaceri. Trebuie să privim lucrurile în faţă şi să îi informăm corect pe tineri, pentru că mulţi se duc în străinătate, la universităţi de slabă calitate, mai ales în S.U.A, unde coexistă cele mai bune universităţi din lume cu universităţi «de garaj», de unde poţi cumpăra oricând o diplomă”, declară Nicolae Robu. Rectorul Politehnicii din Timişoara mai spune că mulţi dintre tinerii absolvenţi aleg universităţile din străinătate nu doar din cauza propriului snobism, cât şi din cauza snobismului pe care îl anticipează din partea angajatorilor care le-ar putea vizualiza CV-ul la întoarcerea în ţară : “Se mizează pe ideea că sunt angajatori care vor prefera un student cu diplomă eliberată de o universitate din străinătate, unuia care a făcut studiile superioare în România”.


Taxe menţinute sau chiar micşorate

Pentru anul universitar 2009 - 2010, mai multe instituţii de învăţământ superior anunţau creşterea taxelor de şcolarizare, motivele invocate fiind criza economică şi dumping-ul făcut în domeniu de “universităţile de apartament”.
În acest an, însă, având la bază aceleaşi criterii, şi în special pentru că numărul studenţilor înscrişi pe locurile cu taxă a scăzut, conducerile universităţilor timişorene au preferat să menţină taxele de şcolarizare sau chiar, în unele cazuri, să le reducă. De pildă, anul trecut, la Universitatea de Vest au fost majorate taxele, diferenţiat pe facultăţi. Astfel, la Facultăţile de Chimie, Biologie şi Geografie, taxa de şcolarizare a fost de 2.750 de lei pe an, plătibilă în două tranşe, taxele înscriindu-se, în general, în limita contravalorii de 600 - 1.000 de euro pe an. Începând cu anul universitar 2010 - 1011, în Senatul Universităţii de Vest s-a decis ca taxele să fie reduse în medie la 2.500 de lei pe an, pentru studiile de licenţă, la 3.000 de lei, pentru studiile de masterat, şi la 5.000 de lei, pentru cele doctorale. Însă aceste taxe sunt tot sub rata inflaţiei, susţine rectorul Ioan Talpoş, precizând că, oricum, taxele de şcolarizare în universităţi practicate în acest moment în România sunt extrem de mici.
Pe motiv că nu s-a mai umblat la grila de şcolarizare în ultimii ani, în condiţiile în care sumele acordate de stat pentru subvenţionarea locurilor fără taxă au crescut, şi Universitatea Politehnica a majorat taxele, anul trecut, în medie cu 15%. De exemplu, pentru un student care avea de plătit o taxă anuală de 3.000 de lei, la domeniile tehnice, taxa a crescut la 3.430 de lei. “Taxa de şcolarizare trebuie să ţină pasul cu alocaţiile bugetare pentru studenţii fără taxă, iar alocaţiile bugetare au tot crescut, însă noi, timp de doi ani, am păstrat constante taxele de şcolarizare”, explica Nicolae Robu, recunoscând că atragerea unui număr cât mai mare de studenţi plătitori de taxe a devenit un fel de politică economică pentru multe universităţi din ţară. Tocmai pornind de la acest principiu, de atragere a studenţilor spre facultăţile sale, conducerea Politehnicii a preferat ca în acest an să menţină taxele pe aceeaşi linie ca şi anul trecut.
La fel s-a procedat şi la Universitatea de Ştiinţe Agricole unde, în funcţie de specializare, taxele de şcolarizare au rămas la nivelul celor de anul trecut, variind între sume de 1.800 şi 2.500 de lei pe an.
Şi la Universitatea de Medicină taxele au rămas aceleaşi, precum cele practicate în anul universitar trecut, după cum precizează Ionel Puia, secretarul-şef al universităţii. Astfel, grila de taxare este de 1.200 de euro pe an pentru candidaţii care nu au reuşit la admitere pe locurile subvenţionate, în cazul învăţământului de lungă durată, şi de 500 de euro pe an, pentru învăţământul de scurtă durată. Pentru cetăţenii U.E. care nu au susţinut concurs de admitere, dar au scrisoare de acceptare la studii din partea Ministerului Educaţiei, taxa anuală este de 4.000 de euro pe an, pentru învăţământul de lungă durată, şi 500 de euro pe an, pentru învăţământul de scurtă durată. Candidaţii care sunt înscrişi la o a doua facultate, fără concurs de admitere, vor plăti o taxă de 2.000 de euro pe an, iar cei care urmează o a doua specializare trebuie să dea în schimb 500 de euro pe an, precizează reprezentantul U.M.F. Timişoara.