41 de substituenţi noi ai cocainei, descoperiţi în spaţiul european

În perioada imediat următoare Comisia Europeană anunţă că va lua în discuţie un set de măsuri menite să combată comercializarea de droguri sintetice şi plante etnobotanice, după ce un sondaj recent realizat de Eurostat a indicat faptul că un număr tot mai mare de tineri europeni consumă frecvent astfel de substanţe.

Tot mai multe droguri alternative

Structurile antidrog din spaţiul comunitar au identificat, anul trecut, un număr record de substanţe psiho­active noi, 41, acestea imitând efectele unor droguri precum ecstasy sau coca­ină şi fiind vândute legal. Faptul că nu­mărul acestor produse este în creştere (în 2009 au fost identificate 24 de produse psihotrope noi) este un indiciu al faptului că piaţa de profil se dezvoltă, şi investeşte în “cercetare”. Aceste dro­guri noi, care nu sunt încă reglemen­tate prin lege, sunt vândute prin inter­mediul site-urilor de specialitate, dar şi al magazinelor de produse etnobotanice.  

Potrivit unui sondaj Euro­ba­ro­metru, ale cărui rezultate au fost fă­cute publice zilele trecute, noile sub­stanţe, care imită efectele unor dro­guri ilegale, sunt tot mai populare, 5% dintre tinerii europeni declarând că au consumat deja astfel de stu­pefiante alternative. Procentul cel mai mare se înregistrează în Irlanda (16%), urma­tă de Polonia (9%), Letonia (9%), Marea Britanie (8%) şi Luxem­burg (7%).

Aceste rezultate sunt considerate îngrijorătoare de către reprezentanţii Comisiei Europene, care doresc adop­tarea unor regelmentări mult mai stric­te în acest domeniu.“Noile droguri sintetice devin disponibile pe scară largă într-un ritm fără precedent în Eu­ropa. Acestea pot fi toxice, pot pro­voca dependenţă şi pot produce efecte adverse pe termen lung”, a afirmat Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar U.E. pentru Justiţie. Aceasta mai spune că C.E. trebui să acţioneze  la nivelul în­tregului spaţiu comunitar şi să-i prote­jeze generaţiile tinere, dat fiind că ac­tualul sistem de depistare a noilor dro­guri nu permite ca autorităţile să facă faţă creşterii semnificative a numărului acestor substanţe pe piaţă. “De aceea, aceste norme trebuie consolidate pen­tru a ne asigura că tinerii nu cad în cap­cana consumului unor astfel de droguri periculoase. Trebuie să ne asigurăm ca avem un cadru legislativ solid şi eficient pentru combaterea acestor substanţe”, explică Viviane Reding.

Din 2005, de când la nivelul spa­ţiului comunitar a fost instituit un me­canism de raportare a noilor droguri sintetice apărute pe piaţa europeană, au fost identificate peste 120 de sub­stanţe noi de acest tip, cele mai multe fiind depistate în ultimii ani.

Piaţa de profil prosperă şi pe plan local

În România, printr-o ordonanţă de urgenţă, adoptată în 10 februarie de Guvern, au fost interzise 36 de plante şi substanţe etnobotanice cu caracter halucinogen, persoanele care le comer­cializează sau le consumă fiind pasibile de pedeapsa cu închisoarea.

Lista, care conţine specii de salvie, mitragină (Mitragyna speciosa Korth (Kratom), plantă cu efecte similare cocainei, celebra “sare de baie” (Mefe­drona) sau Psilocybe – plantă care pro­duce halucinaţii, cu efecte similare LS­D-ului, nu e nici pe departe una exhaus­tivă, în pas cu noutăţile din domeniu, având în vedere că doar anul trecut au apărut peste 40 de produse noi.

Pe plan local autorităţile încearcă prin diverse modalităţi restrângerea comerţului cu substanţe de acest gen. În decembrie 2010, consilierii locali din Timişoara au aprobat un proiect ce pre­vede interzicerea amplasării de maga­zine ce comercializează produse etno­botanice la mai puţin de doi kilometri de unităţi de învăţământ, internate, cămine sau case de cultură. În baza acestor prevederi au fost împărţite de către Poliţia Locală amenzi de sute de mii de lei. “E adevărat că acea Hotărâre de Consiliu Local ne permite sancţio­narea magazinelor de acest gen, pro­ble­ma e că, până în prezent, toate amen­zile au fost contestate în justiţie”, ne-a declarat col. (r) Doru Spătaru, direc­to­­rul executiv al Poliţiei Comunitare.

Şi Centrul Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Timi­şoara s-a implicat în acţiunile de con­ştientizare a pericolului reprezentat de consumul de plante etnobotanice. “Noi am lansat la Timişoara un proiect nu­mit «Absentul», menit să conştientizeze tinerii că toţi cei care ajung în contact cu drogurile sunt nişte mari absenţi din propriile vieţi. Proiectul e în deru­lare.”, spune comisarul-şef Mihaela Tomiţă, şeful Centrului Re­gional de Prevenire, Evaluare şi Con­siliere An­tidrog Timişoara.

În acest sens, centrul timişorean a mizat pe atragerea tinerilor în acţiuni de voluntariat antidrog. Până acum, ofiţerii antidrog timişoreni au pregătit intensiv şi au acreditat 81 de voluntari, iar 12 dintre aceştia organizează şi o tabără, în această vară, prin interme­diul căreia vor încerca să coopteze şi alţi tineri în activităţi de prevenire a consumului de droguri.