5 lei pe zi, norma de hrană pentru bolnavii din spitale

Pentru că tratarea eficientă a unui bolnav internat într-o unitate de îngrijiri medicale depinde nu doar de medicaţie şi tratament, ci şi de asigurarea unui aport caloric adecvat, norma de hrană alocată pacienţilor internaţi în spital ar trebui să fie măcar la limita decenţei. În România această normă a rămas însă blocată la acelaşi nivel din anul 2008, deşi, odată cu debutul crizei, preţurile la alimente au intrat într-o spirală a creşterilor. Nici atunci, în 2008, respectiva alocaţie de hrană, în valoare de 7 lei, de fapt, 5,1 lei plus TVA nu era de natură să asigure un regim alimentar normal celor internaţi în unităţile sanitare.

Creşterea de 30%, respinsă în acest an

De mai bine de trei ani, normele de hrană stabilite pentru bolnavii din unităţile sanitare au rămas fixate la acelaşi nivel, deşi preţurile la alimente au luat-o razna. Prin H.G. 492/2008, se stabilea un nivel al alocaţiei de hra­nă pentru bolnavii adulţi internaţi în spitale de 7 lei pe zi, de fapt, 5,1 lei plus TVA, bani cu care trebuie aco­perite trei mese pe zi. În ciuda solici­tărilor făcute din partea spitalelor care se descurcă foarte greu cu aceste nor­me de hrană, lucrurile au rămas la fel.

În acest an a fost iniţiat un pro­iect de lege care propune majorarea cu cel puţin 30% a sumelor alocate hra­nei pacienţilor internaţi în spitale, spe­cificându-se în argumentaţia respecti­vului act normativ că„de la apariţia Hotărârii de Guvern din 2008, inflaţia a atins în 2008, 2009 şi 2010 valori cu­prinse între 5 şi 7%. Începând cu luna septembrie 2010 începe să se resimtă în preţul alimentelor achiziţionate de spitale şi majorarea de TVA de 19%. Cum spitalele nu vând bolnavilor hra­na preparată din alimentele cumpă­rate, rezultă în mod evident că infla­ţia, majorarea TVA şi creşterea preţu­rilor la alimente a acţionat negativ asu­pra alocaţiei de hrană pentru pa­cienţii din spitale şi, implicit, asupra posibilităţilor spitalelor de a le oferi o alimentaţie corectă, conform afecţiu­nilor pe care le au”.

Proiectul de lege, deşi a fost adop­tat de către Senat, a primit recent aviz negativ din partea Guvernului, repre­zentanţii Executivului precizând că fondurile aprobate în anul 2011 pentru serviciile medicale spitaliceşti, con­form bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pe anul 2011, sunt cu 15% mai mici decât cele aprobate în bugetul Fondului na­ţional unic de asigurări sociale de să­nătate pe anul 2010.

Deputatul P.N.L. de Timiş Horia Cristian, unul dintre iniţiatorii proiec­tului de lege vizând creşterea alocaţiei de hrană pentru bolnavii din spitale, ne-a declarat că, deşi Senatul a adoptat proiectul, după acest aviz negativ al Guvernului şansele ca acesta să fie adoptat sunt minime.

Chestionat pe această problemă, Biroul de Presă al Ministerului Sănă­tăţii a evitat să precizeze care sunt nor­mele de stabilire a hranei pentru bol­navii din spitale, precum şi să facă o apreciere legată de cuantumul actual al acestei norme de hrană, solicitând tri­miterea unei adrese scrise în acest sens.

Directorii de spitale vor o normă de hrană mai mare

Cu această normă de hrană fixă, spitalele trebuie să găsească soluţii pentru a asigura un minim calitativ şi cantitativ al mâncării servite pacien­ţilor internaţi.

„Norma alocată hranei pacienţi­lor, de 7 lei pe zi, nu este suficientă, şi va tre­bui să facem demersuri vizavi de aceas­tă problemă, solicitând în paralel şi re­actualizarea valorii unor servicii me­di­cale”, spune managerul Spitalului Jude­ţean Timişoara, medicul Gheor­ghe Nodiţ. Octavian Mazilu, direc­torul Spi­talului Municipal Timişoara, spune că oficialii Municipalului s-au străduit să acopere cerinţele legate de hrană în li­mita alocaţiei stabilite de lege, deşi nu au existat plângeri de la bolnavi legate de hrana servită.

32 de lei pentru hrana unui deţinut şi 10 lei, pentru un câine comunitar

Prin comparaţie, alocaţia de hrană pentru un deţinut este stabilită prin lege la un nivel similar. Conform datelor furnizate de Penitenciarul Timişoara, norma de hrană pentru persoanele pri­vate de libertate condamnate, recoman­dată de specialişti din Ministerul Sănă­tăţii, are o valoare reală de 4,36 lei / zi / persoană, valoare cu TVA, şi asigură dreptul acestora la o normă calorică de 2.855 calorii / zi / persoană. În plus, exis­tă însă o mare diferenţă între peniten­ciare şi spitale : „Administraţia Naţiona­lă a Penitenciarelor are în folosinţă 2845,47 ha de teren agricol şi 35 de unităţi cu gospodării agrozootehnice în care se  obţin produse vegetale şi ani­male gestionând efective importante de suine, bovine şi ovine. Producţia este obţinută prin implicarea directă a persoanelor private de libertate şi este destinată integral consumului intern”. Ca atare, norma de hrană a deţinuţilor poate fi completată în mod corespun­ză­tor, astfel încât, conform unui studiu fă­cut de Reţeaua Balcanică de Investi­gaţii Media, împreună cu APADOR - CH, media de hrană zilnică a deţinuţilor în penitenciarele româneşti este de 32,109 lei. Majoritatea spitalelor nu au însă gospodării proprii, cu care să supli­menteze norma de hrană a bolnavilor.

Şi tot prin comparaţie, un raport al Grupului Român pentru Apărarea Drepturilor Omului, prezentat zilele trecute, arată că suma alocată din bani publici pentru hrana unui câine comu­nitar, în adăposturile special create pentru găzduirea maidanezilor, este de zece lei, fiind cu 30% mai mare decât alocaţia de hrană a unui bolnav adult internat în spitalele din România...