50 de şcoli şi grădiniţe din Timiş încep anul şcolar neavizate sanitar

Prima zi a anului şcolar 2011 - 2012 a readus în discuţie problema igienei din multe şcoli din mediul rural. În Timiş, 50 de unităţi de învăţământ rurale nu au fost avizate sanitar, multe, din cauza lipsei racordării la apa potabilă. Direcţia de Sănătate Publică nu le-a închis, unităţile şcolare funcţionând pe responsabilitatea autorităţilor locale. Problema este, însă, veche de ani de zile şi va dura atâta vreme cât nu vor fi bani pentru investiţii.

Fără aviz sanitar, la început de an şcolar

Zeci de unităţi şcolare din judeţ au avut probleme şi în acest an în obţi­nerea autorizaţiei sanitare de funcţio­nare. 50 de unităţi de învăţământ, dintre cele 644 existente în judeţ, nu au primit avize de la  inspectorii Direcţiei pentru Sănătate Publică.

Inspectorul şcolar general-adjunct al I. Ş.J. Timiş, Halasz Francisc, spune că sunt 46 de unităţi de învăţă­mânt care nu au primit autorizaţii, nu­măr la care se adaugă alte patru şcoli identificate de I.S.J. ca fiind cu proble­me. Procesul de autorizare este, însă, în curs de desfăşurare. „Toate şcolile des­pre care ştim acum că sunt cu proble­me sunt în mediul rural, cu excepţia noii locaţii a Liceului de Arte din Timi­şoara, de pe strada Liviu Rebreanu, imobil care va primi autorizaţie acum că s-au încheiat lucrările acolo”, mai spune Halasz Francisc. Anul acesta, din cele 50 de unităţi şcolare fără au­torizaţie sanitară, 13 au documentaţia depusă şi urmează să fie autorizate. În plus, mai sunt şcoli care se află cu di­verse reparaţii pe ultima sută de metri şi vor ajunge şi ele la condiţii normale de funcţionare, dau asigurări oficialii I.S.J. Timiş.

Totuşi, există o veste bună. Numă­rul şcolilor neavizate sanitar este în scă­dere. Dacă în anul şcolar trecut 144 de uni­tăţi de învăţământ, adică 17%, au rămas neautorizate sanitar, din cele 707 uni­tăţi de învăţământ câte existau în evi­denţa Inspectoratului Şcolar Timiş. Ca şi acum, cele mai multe au fost la sat şi făceau obiectul unor revendicări.

Printre şcolile neautorizate sanitar se numără Şcoala din Gătaia, Şcoala şi Grădiniţa din Şemlacu Mic, Şcoala cu clasele I - IV Percosova, Grădiniţele din Herneacova, Stanciova şi Petrovaselo – sate care aparţin de Primăria Recaş. Tot neautorizate sanitar au fost şi Gră­diniţele din Folia, Voiteg şi Sânmihaiu German. În aceeaşi situaţie se află şi Şcoala cu clasele I - IV din Sânmihaiu German, Grădiniţa din Topolovăţu Mare – care are în construcţie o clădire nouă, însă cea veche nu împlineşte con­diţiile de avizare –, la fel sunt şi Şcolile şi Grădiniţele din comuna Traian Vuia, din satul Susani şi Şcoala şi Grădiniţa din Sudriaş.

Inspectorii sanitari nu pot, însă, închide unităţile de învăţământ cu pro­bleme, ci doar să se adreseze autorită­ţilor locale pentru a le comunica măsu­rile ce trebuie luate, dar şi pentru a le aver­tiza ce se poate întâmpla în cazul în care nu îndeplinesc condiţiile de igienă la standardele cerute – în eventualita­tea unui focar de hepatită, de exemplu, izbucnit din cauza condiţiilor improprii de igienă, acestea sunt direct răspun­ză­toare. În orice caz, toate şcolile care nu au primit autorizaţie sanitară au reînce­put cursurile în 12 septembrie şi vor func­ţiona pe responsabilitatea directorului unităţii respective şi a autorităţilor lo­cale, care au în sarcină rezolvarea aces­tor probleme, afirmă oficialii I.Ş.J. Timiş.

Igienă şcolară, la lighean

O problemă mare şi, de altfel, frecvent întâlnită în rândul celor 50 de unităţi şcolare neautorizate sanitar la începutul acestui an şcolar, este lipsa apei potabile. „Lipsa racordării la apă potabilă este o problemă veche, însă con­ducerile şcolilor au căutat soluţii alter­native. În fiecare grădiniţă au fost mon­tate un fel de containere cu robi­net, s-au pus şi lighene, iar copiii se pot spăla pe mâini. Problema e cu toaletele, care sunt în curte”, declară Halasz Francisc.

Situaţia este oarecum explicabilă, consideră reprezentanţii I.Ş.J. Timiş, deoarece toate şcolile şi grădiniţele care nu au primit aviz sanitar de funcţionare sunt situate în localităţi foarte mici şi sunt unităţi care au câte o singură grupă de copii la grădiniţă sau şcoli cu clase în care se predă în regim simultan din cauza numărului mic de elevi. „În fiecare an am avut şcoli cu astfel de probleme, iar mai problematic decât numărul unităţi­lor de învăţământ care nu au primit aviz sanitar este numărul copiilor care învaţă în acele unităţi. Sunt într-un procent de sub 1,5% din numărul total al şcolarilor din judeţ”, precizează Halasz Francisc.

O altă problemă – care, în plus, împiedică investiţiile –, o reprezintă imobilele care fac obiectul unor litigii, fiind în curs de retrocedare. Dintre cele 50 de unităţi de învăţământ care nu au primit autorizaţii, trei fac obiectul unor revendicări : Liceul de Arte plasti­ce din Timişoara, Şcoala de la Ghilad şi Grădiniţa din Ivanda.

Din totalul celor peste 600 de şcoli, peste 80 sunt clădiri revendicate. Au fost 88, dar pentru unele s-au găsit soluţii, fiind mutate în alte sedii sau se plăteşte chirie proprietarilor de drept, mai precizează Halasz Francisc.

Criza de dascăli, aproape rezolvată

Dacă, la începutul lunii august, reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş anunţau că în judeţ au rămas peste 400 de catedre neo­cupate de personal didactic calificat – mulţi dintrei cei titularizaţi refuzând posturile primite din cauza distanţei pe care o presupunea naveta până la şcoala respectivă –, acum, inspectorii şcolari spun că problema este ca şi rezolvată.

Pe domeniile tehnice, la liceele de specialitate, domenii precum edu­caţie muzicală, muzică instrumenta­lă, biologie, dar şi posturi de educa­toare pe limbile română, maghiară şi germană au rămas multe locuri neo­cupate, dar I.Ş.J. Timiş a organizat şedinţe publice în serie pentru adju­decarea acestor catedre, astfel că s-a reuşit ocuparea a o bună parte din acestea. Şi ultimele catedre neocu­pate îşi vor găsi însă dascălii chiar în această săptămână, dau asigurări in­spectorii şcolari. „În prezent, mai avem locuri goale în circa 15, 20 de şcoli. Ar mai fi nevoie de cadre di­dactice pentru specializări pe pre­dare în limbile minorităţilor na­ţionale, cum este limba germană, dar se vor rezol­va curând. În această săptămână, se desfăşoară o testare unde majoritatea participanţilor sunt necalificaţi. În general, e vorba de oameni care au mai fost pe aceste posturi şi ştiu deja despre ce e vorba şi vor reveni pe aceste locuri”, preci­zează Halasz Francisc. Inspectorul şcolar general-adjunct al I.Ş.J. Timiş mai spune că multe dintre posturile libere au fost acoperite prin plata cu ora a profe­sorilor sau cu profesori suplinitori.

De altfel, în Timiş, începutul de an şcolar a adus şi o serie de modifi­cări la unele dintre unităţile de învă­ţământ care au trebuit să fie coma­sate, la nivel de conducere însă. Ast­fel, Colegiul Tehnic „Regele Ferdi­nand I” a fost comasat cu Grupul Şcolar „Tudor Tănăsescu”, Şcoala Generală 22 cu Liceul de Informatică „Grigore Moisil”, iar Şcoala Generală 29 cu Grupul Şcolar Industrial de Transporturi Timişoara. Alte măsuri de acest gen nu sunt încă anunţate pentru acest an şcolar, dau asigurări inspectorii şcolari timişeni.