500 de beneficiari noi de indemnizaţii de handicap, în trei luni

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi-a anunţat decizia de a relua controalele încrucişate legate de verificarea justeţii acordării ajutoarelor de handicap, după ce s-a remarcat că în unele judeţe se înregistrează creşteri spectaculoase ale numărului de beneficiari de handicap, în intervale scurte. Printre judeţele-ţintă pentru aceste controale se numără şi Timişul, unde în acest an, în doar trei luni, numărul total al celor care beneficiază de indemnizaţie de handicap a crescut cu încă 500 de cazuri.

Indemnizaţii de handicap acordate pe criterii sociale

Ministrul Muncii, Familiei şi Pro­tecţiei Sociale, Sebastian Lăzăroiu, a anunţat demararea unei campanii ri­guroase de controale în ceea ce pri­veşte justeţea acordării de către stat a indem­nizaţiilor de handicap, după ce a remarcat o serie de anomalii legate de aceste categorii sociale în judeţele din vestul ţării.

Sebastian Lăzăroiu, a declarat că se constată o tendinţă de creştere a nu­mărului de persoane cu handicap în judeţele vestice, iar discrepanţele de la un judeţ la altul în ceea ce priveşte numărul de beneficiari de indemnizaţie de handicap sunt mari.  Astfel, în cele patru judeţe ale regiunii Vest, ponde­rea cea mai mare a persoanelor cu handi­cap (persoane adulte şi copii) o deţine judeţul Hunedoara cu 4,44%, raportată la 463.102 locuitori, comparativ cu judeţul Timiş, unde ponderea este de 3,57% raportată la 678.795 locuitori sau la judeţul Arad unde ponderea este de 2,74% raportată la 455.477 locuitori.

Ministrul Muncii a mai precizat şi că ponderea mare a celor încadraţi cu handicap grav este explicată prin fap­tul că pentru handicap accentuat indem­nizaţia lunară este de 243 de lei iar pen­tru handicap grav este de 413 lei plus 500 de lei salariu însoţitor şi alte facilităţi.

“Par sume mici, dar când se adună sunt sume mari”, spune ministrul Muncii.

Din verificările echipei de control a Ministerului Muncii, demarate deo­camdată la Hunedoara, au reieşit pro­puneri de încadrare în grad de handi­cap eronate, întrucât diagnosticele erau contradictorii, nefiind susţinute în do­cumentaţia medicală depusă la dosar, în mod premeditat, de investigaţii para­clinice de specialitate, care ar fi putut infirma sau confirma diagnosticele men­ţionate. “Nu mi-a venit să cred urechi­lor când mi s-a spus că încadrările în diverse grade de handicap nu se fac nu­mai pe criterii medicale, ci şi pe crite­rii sociale. Sărăcia în România a deve­nit un handicap care trebuie plătit”, a mai menţionat Sebastian Lăzăroiu, care a dat asigurări că astfel de verifi­cări vor avea loc la nivelul întregii ţări şi ele vor căpăta un caracter permanent.

Următoarea ţintă a controalelor va fi Timişul, unde de asemenea, s-au remarcat creşteri recente spectacu­loase ale numărului de beneficiari de indemnizaţii de handicap. Statisticile vorbesc de la sine : dacă la 31 decem­brie 2010 erau 23.684 de beneficiari de indemnizaţii de handicap în Timiş, la 31 martie numărul acestora deja a ajuns la 24.212. Practic, în trei luni, “eşan­tionul” beneficiarilor de indemnizaţii de handicap a crescut cu 528 de persoa­ne. Aceasta ar fi fost o cifră verosimilă doar în varianta în care în judeţ ar fi existat epidemii care să şubrezească rapid sănătatea a sute de persoane, sau accidente de muncă cu sute de victi­me. Ceea ce nu e cazul.

Nereguli fără vinovaţi

Anul trecut, la iniţiativa Prefec­turii Timiş, în judeţ era declanşată o campanie de controale în urma căreia s-au găsit nereguli mari legate de acor­darea de indemnizaţii de handicap. Ca­zul cel mai mediatizat a fost cel legat de descoperirea a 400 de timişeni care posedau permis de conducere, deşi be­neficiau de indemnizaţie de nevăzător.

“Controalele de acest gen vor con­­tinua, şi se vor face în perioada urmă­toare verificări încrucişate la fiecare primărie”, spune prefectul de Timiş Mircea Băcală.

În urma acestor nereguli, Consi­liul Judeţean Timiş a schimbat discret, în luna decembrie 2010, componenţa Comisiei de Evaluare a Persoanelor cu Handicap, aflată în subordinea sa. Fap­tele invocate pentru schimbare (acor­darea de indemnizaţii de handicap ne­justificat), prin care s-a prejudiciat bu­getul de stat, ar fi putut face şi obiectul unor sesizări penale, nu doar a sancţiu­nii administrative de “schimbare din func­ţie”. Lucru care nu s-a întâmplat, însă.

Iar acordarea de indemnizaţii fără acte nu e singura neregulă majoră des­coperită la Comisia de Evaluare a Per­soanelor cu Handicap. C.J. Timiş a făcut public abia săptămânile trecute faptul că o parte dintre contestaţiile formu­late anul trecut de cei evaluaţi nu au mai fost înaintate Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, aşa cum ar fi cerut legea, ci au fost soluţionate chiar de comisia care făcea obiectul respectivelor con­testa­ţii. Cu alte cuvinte, o parte din mem­brii comisiei s-au “autocontrolat.”