De foarte mulţi ani se doreşte implementarea unui model funcţional de sancţionare a proprietarilor de terenuri care nu-şi lucrează şi nu-şi curăţă pământul pe care îl deţin, de obicei, în scop de speculă. De această dată însă, Ministerul Agtriculturii se pare că va iniţia nişte demersuri concrete în acest sens, menţionând şi cuantumul amenzii.

Ministrul Agriculturii, deputatul timişean Valeriu Tabără, a anunţat duminică iniţierea unor măsuri concrete de sancţionare a proprietarilor de terenuri care nu îşi lucrează şi nu îşi curăţă terenurile. Astfel, potrivit declaraţiilor lui Valeriu Tabără, proprietarii de terenuri nelucrate care nu îngrijesc şi nu curăţă suprafeţele respective vor fi penalizaţi, cu o sumă aproximată în prima fază între 50 şi 60 de euro pe hectar.
Potrivit ministrului Agriculturii, o mare problemă a agriculturii româneşti este reprezentată de cele trei milioane de hectare de teren necultivate. „Nu este o problemă simplă. Foarte mulţi au vorbit de impozitarea terenurilor. Nu! Impozitarea este legată în primul rând de cadastru. Pentru că nu poţi să pui acelaşi impozit pe un teren sărătură, chiar dacă este localizat lângă Brăila, şi cernoziomul de la Fundulea”, a afirmat ministrul.
În opinia sa, ar trebui introdusă o taxă de penalitate pentru cei care nu îngrijesc aceste terenuri, o astfel de prevedere fiind stipulată deja printr-o ordonanţă din anul 1995.
„Tot cadrul acesta am vrea să-l revedem, am vrea să revedem şi procedurile din ţările europene şi sigur, împreună cu Ministerul Finanţelor, am vrea să găsim soluţia, şi este clar că se va ajunge la această taxare, care se referă nu numai la terenurile din extravilan, ci inclusiv intravilan. Nu se referă doar la terenurile private, ci şi la cele proprietate publică”, a mai spus el, dând exemplul aspectului deplorabil în care arată multe din terenurile din imediata vecinătate a rambleurilor de cale ferată, terenuri aflate în administrarea C.F.R.
Valeriu Tabără consideră că penalităţile pentru cei care nu îşi lucrează şi nu îşi curăţă terenurile ar putea fi stabilite la un cuantum egal cu subvenţia pe care o primesc agricultorii pe suprafaţa de teren, respectiv 50-60 de euro pe hectar.
Şi Timişul are suprafeţe de teren deloc mici achiziţionate de obicei în scop imobiliar pentru speculă, şi lăsate cu anii în stadiul de pârloagă. Astfel, potrivit estimărilor conducerii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Timiş, în judeţ ar fi peste 100.000 de hectare nelucrate, care reprezintă aproximativ 20% din suprafaţa totală a terenurilor arabile timişene.
În acest sens, o serie de reprezentanţi ai D.A.D.R. Timiş remarcau şi faptul că milioane de euro sunt “aruncate pe fereastră”, în 2010, menţionând că anul acesta Uniunea Europeană va acorda circa 10,2 milioane de euro proprietarilor unor terenuri arabile din judeţ care, însă, nu le-au lucrat.
De vină pentru această situaţie ar fi un acord semnat cu Uniunea Europeană, în 2007, în care nu s-a specificat că terenurile trebuie să fie însămânţate pentru ca proprietarii lor să primească subvenţii.
În prezent, potrivit estimărilor Direcţiei Agricole, cea mai mare suprafaţă de teren nelucrată se află pe raza comunei Jamu Mare.