Comisia Europeană a anunţat recent că va recupera în perioada următoare aproximativ 75 de milioane de euro, reprezentând suma alocată României pentru agricultură şi cheltuită în mod incorect.

Nepotrivirile legate de raportările pentru primirea subvenţiei comunitare pe hectar, gestionate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură sunt cap de afiş pe lista de nereguli pentru care Comisia Europeană va solicita rambursări de fonduri.


Grecia, Spania şi România, campioane la rambursări

După ce a monitorizat felul în care se verifică raportările fermierilor ro­mâni pentru primirea subvenţiei euro­pene pe hectar, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că, în urma neregu­lilor descoperite, România va trebui să ramburseze 75 de milioane de euro. România nu este însă singura ţară bu­nă de plată. În urma aceloraşi verificări făcute în tot spaţiul comunitar, autori­tăţile europene impută statelor mem­bre în total suma de 530 de milioane de euro. România e pe locul trei în topul rambursărilor, după Grecia, care are de dat înapoi 260 de milioane de euro, şi Spania, cu 115 milioane de euro.

Neregulile din România vizează “puncte slabe ale sistemului de identi­ficare a parcelelor agricole pentru care s-au acordat subvenţii, furnizarea de informaţii inexacte fermierilor şi con­troalele ineficiente la faţa locului în privinta ajutoarelor pe suprafaţă”, po­trivit unui comunicat recent al Comi­siei Europene.

Oficialii C.E. au mai spus că banii acordaţi nejustificat în sectoarele agri­cole din statele membre vor reveni la bugetul U.E., deoarece nu au fost res­pectate reglementările comunitare sau pentru că procedurile de control ale cheltuielilor agricole au fost necores­pun­zătoare. “Statele membre sunt res­pon­sabile cu efectuarea plăţilor şi cu con­trolarea cheltuielilor efectuate în cadrul politicii agricole comune, iar Co­misia are obligaţia de a se asigura că sta­tele membre au utilizat fondurile în mod corect”, au precizat reprezentanţii C.E. 

Acţiunea de recuperare a sumelor acordate ilegal ca finanţare europeană în sectorul agricol afectează Bulgaria, Danemarca, Grecia, Spania, Franţa, Italia, Portugalia şi Marea Britanie.


Nereguli cu terenuri în Timiş, anchetate de D.N.A.

În Timiş, neregulile legate de decla­rarea suprafeţelor agricole pentru pri­mirea de subvenţii comunitare au ajuns la o asemenea amploare în anii trecuţi în­cât au trebuit anchetate de către D.N.A.

În acest sens a ajuns să dea cu sub­semnatul la Parchet Miculescu Ioan, pe atunci primar al comunei Secaş, ca­re, spun procurorii, în perioada aprilie - mai 2007, a depus la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Timiş două cereri de plată pentru a accesa progra­mul de acordare a unor ajutoare finan­cia­re persoanelor fizice şi juridice care exploatează terenuri agricole, program finanţat din Fondul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală. Fostul primar a solicitat suma de 43.507,37 de euro, pretinzând că utilizează o supra­faţă totală de 881,96 de hectare de te­ren aflat pe raza comunei Secaş.

În sprijinul cererilor sale, pentru a face dovada utilizării suprafeţei pentru care a solicitat sprijin financiar din fonduri europene, a depus la A.P.I.A. Ti­miş o adeverinţă falsă emisă, la cere­rea sa, de un funcţionar din Primărie, Bureşin Sergiu-Adrian, din care rezulta în mod nereal că primarul figura în Re­gistrul agricol al comunei Secaş, cu su­prafaţa de 851,03 ha teren. În realitate, după cum reiese din actele de urmărire penală, suprafaţa utilizată de fostul pri­mar şi de familia acestuia a fost doar de aproximativ 21 de hectare de teren.

Anul trecut, Curtea de Apel Timi­şoara l-a condamnat pe Miculescu Ioan la doi ani închisoare cu suspendare condiţionată a pedepsei pe o perioadă de încercare de patru ani, şi pe Bure­şin Sergiu-Adrian, tot la doi ani închi­soare cu suspendare condiţionată a pe­depsei.  

Nicolae Dan Micluţa, şeful A.P.­I.A. Timiş, spune că, deşi mai apar ne­concordanţe legate de suprafeţe care se suprapun, pentru care se cer de două ori subvenţii, nu au mai fost cazuri flagrante de declaraţii false care să fie anchetate de D.N.A., cum a fost cel din Secaş. “Avem o bază de date cu care putem să vedem imediat dacă există suprapuneri de suprafeţe, iar dacă nu se aduc documente doveditoare, sus­pendăm plata, iar respectiva persoană riscă să nu mai primească subvenţii europene timp de trei ani. Controlul nostru s-a dovedit a fi foarte eficient la depistarea unor astfel de cazuri”, mai spune Nicolae Dan Micluţa.