Absenti la civism

Vineri, Pro Democratia, un O.N.G. credibil, cunoscut pentru proiectele derulate consecvent de ani de zile, organizeaza la Timisoara o masa rotunda cu tema "Educatia si politica – o relatie imposibila? Rolul profesorilor in educatia civica a elevilor", invitand la dialog, pe o tematica anuntata anticipat, clar conturata, reprezentanti ai Inspectoratului Scolar Timis si, prin intermediul acestei institutii, reprezentanti ai corpului profesoral care ar putea avea o opinie vizavi de acest proiect. Doar ca vineri reprezentantii Pro Democratia si invitatii lor speciali, doi profesori de stiinte politice, Cristian Parvulescu, de la S.N.S.P.A. Bucuresti, si Cristian Clipa, de la Universitatea de Vest, s-au trezit monologand in fata catorva ziaristi. La discutii nu a fost prezent niciun profesor, desi era vizat un proiect pe termen lung – rolul acestora in educatia civica a elevilor, in formarea viitorului electorat si chiar a viitoarei clase politice.

Ce a cauzat, totusi, acest penibil chiul in masa al dascalilor? Dezinteresul profesorilor ar putea fi luat in calcul ca varianta de raspuns, dar este exclusa ipoteza ca nici macar un profesor, din cele cateva sute din judet, sa nu fi fost interesat de subiect. Lipsa de informare a acestora vizavi de evenimentul in sine poate fi, in acest context, un motiv mai plauzibil. In mod normal, comunicatul-invitatie al Pro Democratia, trimis I.S.J. Timis, urma sa fie adus la cunostinta tuturor unitatilor scolare printr-un sistem de comunicare intra-organizationala. Absenta dascalilor te duce cu gandul la o sincopa de comunicare. Ce ar fi putut-o, insa, determina?

1. Lipsa de interes a conducerii Inspectoratului Scolar Timis fata de subiectul supus dezbaterii? In astfel de cazuri, se obisnuieste delegarea unui participant macar de complezenta, prin pregatirea pe care o are "omul-fanion" pe tema dezbatuta fiind exprimate indirect interesul si aprecierea fata de subiect.

2. Dezacordul fata de idee? In acest caz, la masa discutiilor erau reprezentanti ai I.S.J. Timis cu lista de argumente contra.

3. Obedienta (impusa) fata de conducerea Ministerului Educatiei care, potrivit lui Cristian Parvulescu, si-a exprimat pozitia transant, refuzand orice discutie, orice argument, "pe motiv de propaganda politica"? Sa ne oprim putin asupra cuvantului propaganda – "actiune de raspandire a unor idei care prezinta si sustin o teorie, un partid politic etc., cu scopul de a convinge si de a castiga adepti" – si sa incercam sa-l raportam la deductibila lipsa de comunicare a I.S.J. Timis catre scoli, fapt care a cauzat absenta profesorilor de la dezbatere. Te intrebi care dintre cele doua aspecte implica mai multa propaganda politica : introducerea in curricula scolara a unor ore de educatie politica sau obligarea tuturor dascalilor din organigrama sa se declare, oficial, de acord cu decizia ministerului fie si dezinformandu-i ori neinformandu-i?

Ce a vrut Pro Democratia prin acest proiect? Un viitor electorat cu un spirit civic dezvoltat, care sa puna stampila de vot in cunostinta de cauza – avand cunostinte politice fundamentale, formandu-si o judecata politica, invatand sa sesizeze diferenta dintre promisiuni electorale pretabile doctrinei si realitatii si minciuni politice sfruntate –, nu cuceriti de false valori si zise figuri carismatice, sa invete sa gandeasca pentru propriul viitor. Motivul oficial al respingerii ideii de catre Educatie : "propaganda politica" (desi e mai periculoasa propaganda, care se face in scoli, neoficial si ilegal, de catre profesori care au primit o functie pe criterii politice). Neoficial, poate fi teama de un electorat mai destept politic, care nu se va mai lasa furat, la propriu si la figurat, de politicieni-caricatura.