Accidentele grave produse de şoferi tineri, pe primul loc în top

Aproape jumătate dintre accidentele de circulaţie cu urmări grave care au loc pe şoselele timişene sunt provocate de şoferi tineri, cei mai mulţi cu vârste până în 25 de ani. Teribilism, neatenţie, viteză excesivă, toate corelate cu nevoia de confirmare în faţa celorlalţi sunt câţiva dintre factorii care determină un comportament inadecvat în rândul şoferilor tineri. Sancţiunile aspre şi acţiunile de prevenire ale poliţiştilor nu au efectul responsabilizării auto-intitulaţilor aşi ai şoselelor, aşa cum se întâmplă odată cu trecerea anilor, cu întemeierea unei familii şi calitatea de părinte, spun psihologii.

Sub semnul teribilismului

Odată cu înrăutăţirea vremii, poli­ţiştii timişeni se aşteaptă la o creştere a frecvenţei evenimentelor rutiere având ca şi cauză principală viteza. Agenţii de circulaţie avertizează că vi­teza excesivă şi neadaptată la condiţiile de drum se află pe primele locuri în topul cauzelor generatoare de acciden­te rutiere pe şosele, anul trecut fiind înregistrate 26 de accidente, soldate cu moartea a 14 persoane şi rănirea gravă a altor 23, pe şoselele din Timiş. Cei care obişnuiesc să depăşească frec­vent viteza legală în afara localităţilor şi pe autostradă sunt tinerii, iar jumă­tate dintre cei intervievaţi consideră că depăşirea vitezei legale nu este ris­cantă dacă eşti şofer bun, spun rutie­riştii, arătând că, în Timiş, sunt con­fundate adesea cu pistele de Formula 1 mai ales DN 6 Timişoara - Lovrin - Ce­nad, DN 59 Timişoara - Moraviţa, DN 58 Găiteni - Gătaia, DN 69 Timişoara – Orţişoara, dar şi bulevardele intens circulate din Timişoara, precum Liviu Rebreanu, Vasile Pârvan şi Take Iones­cu, dar şi străzile A. Demetriade şi Simion Bărnuţiu, pe Calea Aradului, Calea Şagului şi pe Calea Lipovei.

Tinerii abia porniţi pe drumul şo­feriei se cred adevăraţi “aşi ai şose­le­lor”, spun poliţiştii timişeni, potrivit că­rora un sfert din totalul numărului de accidente rutiere grave din judeţ sunt cauzate de şoferi cu vârste de până la 25 de ani, procentul ajungând până la aproape 50% dacă se extinde categoria de vârstă a şoferilor până la 35 de ani. Potrivit datelor statistice înregistrate la Serviciul Poliţiei Rutiere Timiş, din cele 242 de accidente rutiere grave înregistrate în Timiş pe parcursul anu­lui trecut 111 au fost provocate de ti­neri cu vârste până în 35 de ani, adică 45,86%, fiind calculate aici şi situaţiile generate de tineri fără permis, minori. Pe primul loc în top se află şoferii cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani, răs­punzători pentru 42 de accidente, soldate cu moartea a 19 persoane şi ră­nirea gravă a altor 39. Locul doi în top îl ocupă tinerii şoferi cu vârste între 30 şi 35 de ani, cu 29 de accidente grave, soldate cu 12 morţi şi 23 răniţi grav, iar pe locul trei, şoferii din categoria de vârstă 25 – 30 de ani, cu 27 de acciden­te rutiere, în urma cărora patru oa­meni au murit, iar 28 au suferit răni grave. La acestea se adaugă acciden­tele rutiere comise de tineri minori, până în 18 ani, 13 la număr, cu doi morţi şi 11 răniţi grav.

Nevoia de confirmare, preponderentă în rândul tinerilor şoferi

Numărul mare de accidente cau­zat de şoferii amatori, în special tineri, se datorează nerespectării indicaţiilor primite la orele de conducere, nivelului de pregătire teoretică şi practică scă­zut al cursanţilor, consideră rutieriştii timişeni. “Teribilismul, lipsa de expe­rienţă şi atitudinea uneori extrava­gan­tă a tinerilor de astăzi, care încearcă să iasă în evidenţă, sunt factorii principali care au condus la astfel de cifre. Sunt mai entuziaşti decât cei aflaţi la vârsta a doua şi nu iau în calcul toate situa­ţiile, nu respectă indicatoarele. Teri­bilismul şi nevoia de adrenalină îi pun în postura de şoferi cauzatori de acci­dente. Peste 80% dintre şoferii înce­pători se cred grozavi pe şosele, dar caracterul şoferului şi reflexele lui sunt cele mai importante”, spune comisarul-şef Nicolae Istrat, responsabil mass-media de la Serviciul Poliţiei Rutiere Timiş.

Potrivit acestuia, odată ce candi­datul promovează examenul de condu­cere şi primeşte un permis, înseamnă că posedă cunoştinţele minime şi abi­lităţile pe care trebuie să le aibă un şofer începător, dar mai are nevoie de multă experienţă, pentru că este posibil să apară situaţii în care şoferul să nu poată stăpâni maşina şi să greşească.“Fiind fără experienţă, aprecierea lui nu este corespunzătoare şi trebuie să aibă o oarecare pricepere pentru reu­şita anumitor manevre”, consideră ofi­ţerul. Pe de altă parte, spun rutieriştii timişeni, tot mai mulţi tineri care nu au trecut printr-o şcoală de şoferi se urcă la volan şi se aventurează în trafic. Majoritatea consideră că lecţiile date de prieteni sunt suficiente pentru a putea stăpâni un autovehicul, dar viaţa le demonstrează contrariul, mai de­vreme sau mai târziu.

Poliţiştii rutierişti timişeni reco­mandă conducătorilor auto tineri să se urce la volan doar dacă sunt siguri că îşi pot ţine sub control maşinile în con­diţiile unui carosabil dificil şi ale unui trafic greoi. “Recomandăm conducă­torilor auto începători să renunţe la conducerea autovehiculelor lor pe timp de iarnă, având în vedere lipsa lor de experienţă în condiţii meteorologice dificile. Cei cu experienţă ştiu cum trebuie efectuate anumite manevre, când trebuie să renunţe la frâna de mâ­nă şi să o folosească pe cea de mo­tor, de exemplu. În condiţiile unui ca­rosabil acoperit cu gheaţă sau zăpadă orice manevră trebuie efectuată cu atenţie, pentru a nu fi scăpat autove­hiculul de sub control şi să se producă un accident rutier”, mai spune comi­sarul-şef Istrat.

Condusul unei maşini, o aventură pentru tineri

Faptul că şoferii tineri se clasează pe primul loc în topul vinovaţilor de accidente mortale pe şoselele timişene poate fi explicat prin nevoia acestora de afirmare, de confirmare în ochii celorlalţi, spun psihologii. “Din punctul meu de vedere, în primul rând expli­caţia stă în lipsa de experienţă a tine­rilor, dar şi distragerea atenţiei şofe­rilor de către alţi tineri de vârsta lor cu care aceştia se află în maşini sau de fete pe care vor să le impresioneze. E nevoia de confirmare, nevoia de a bra­va, de a demonstra ceva celorlalţi. De aici apare şi excesul de viteză şi mane­vrele periculoase. Se află în ciclul de viaţă copil – adult, când nu sunt sufi­cient de pregătiţi pentru a conduce ma­şini puternice, iar aici intervine şi o vină a părinţilor prin nevoia de a-şi de­monstra potenţa financiară. Am multe cazuri în terapie de părinţi, iubite, prieteni ale tinerilor decedaţi în acci­dente rutiere, cu maşini sau motoci­clete în care excesul de viteză şi-a spus cuvântul”, precizează psihologul Mi­haela Dăescu, specialist consiliere psihologică - terapie de cuplu şi de fa­milie, de la centrul medical “Ana Well­ness”, din Timişoara. Potrivit acesteia, în cazul tinerilor şoferi se pune din nou problema responsabilităţii, care apare după anumite etape ale vârstei, adoles­cenţa fiind cea mai puternică perioadă a lipsei de responsabilitate.“E toată acea furtună sexuală, hormonală, şi ti­nerii au impresia că pot face orice, sen­zaţie care se temperează cu trecerea anilor, când se focalizează mai mult pe carieră şi intră în relaţii stabile. Pentru tineri condusul unei maşini este o aven­tură, pe când ciclul de viaţă tânăr –adult este marcat de responsabilitate, odată cu căsătoria, cu calitatea de pă­rinte”, mai arată Mihaela Dăescu.