Accidentele produse de şoferii în vârstă, locul I în top pe şoselele timişene

Dacă în anii trecuţi şoferii fără experienţă erau protagoniştii principali ai accidentelor rutiere din judeţ, în ultima perioadă în „top” au urcat şoferii în vârstă. În acest an, şoferi cu vârste de peste 60 de ani au fost implicaţi în circa 30 de accidente grave. O explicaţie, spun rutieriştii timişeni, este faptul că mulţi dintre aceştia au probleme grave de sănătate, care nu sunt compatibile cu volanul.

Reflexe încetinite din cauza vârstei

După ce ani de zile ne-am obişnuit să asistăm la accidente rutiere grave provocate de tineri neexperimentaţi în conducere, teribilişti care conduc cu viteză la volanul unor maşini puternice şi execută manevre periculoase în tra­fic, în Timiş lucrurile par să se fi schim­bat radical. Statisticile Serviciului Po­liţiei Rutiere Timiş arată că, în primele nouă luni ale acestui an, la categoria de vârstă 18 - 25 de ani, 23 de şoferi au provocat accidente grave, în urma că­rora zece persoane au murit şi alte 20 au suferit răni grave. Şi la categoria de vârstă de 25 - 30 de ani au fost înregis­trate 24 de accidente rutiere grave, cu cinci morţi şi 26 de răniţi grav, iar la şoferii între 30 şi 35 de ani, numărul accidentelor ajunge din nou la 23, cu trei morţi şi 15 persoane rănite grav.

De cealaltă parte, când vorbim des­pre conducători auto cu vârste peste 55 de ani, au fost înregistrate 13 acciden­te rutiere grave, în urma cărora o per­soană a decedat şi alte 13 au fost ră­nite grav. Lucrurile stau mult mai rău, însă, când vorbim despre conducătorii auto cu vârste de peste 60 de ani. Şo­feri care au depăşit această vârstă au co­mis 28 de accidente grave, soldate cu moartea a 11 persoane şi rănirea gravă a altor 21. Statisticile timişene pentru primele nouă luni ale acestui an îi si­tuează astfel pe şoferii cu vârste de pes­te 60 de ani pe primul loc în topul acci­dentelor rutiere grave. Oamenii legii spun că o explicaţie este faptul că unii dintre şoferii în etate nu mai au re­flexele de altădată în faţa si­tuaţiilor pe­riculoase în trafic şi nici rezistenţa or­ganismului nu mai este atât de puter­ni­că, mulţi dintre aceştia aţipind la volan în timpul mersului.

Un şofer bolnav este un real pericol în trafic

O altă problemă întâlnită la şoferii cu vârste de peste 60 de ani, spun rutieriştii timişeni, este şi sănăta­tea şubredă, care îi poate pune de mul­te ori în pericol în trafic. Mulţi dintre ei şofează chiar dacă, potrivit legii, per­misul de conducere trebuie retras, la sesizarea medicului de familie, dacă un specialist semnalează afecţiuni medi­cale incompatibile cu capacitatea de a conduce autovehicule. Potrivit Codului Rutier, orice afecţiune care poate ex­pu­ne conducătorul auto la deteriorarea bruscă a funcţionării sistemului cardio­vascular, de natură a provoca altera­rea rapidă a funcţiilor cerebrale, con­stituie un pericol pentru siguranţa ru­tieră şi este incompatibilă cu calitatea de conducător de autovehicule.

Rutieriştii timişeni spun că sute de şoferi cu afecţiuni cronice conduc auto­turisme, asta deşi medicii de familie au obligaţia să sesizeze Poliţia în momen­tul în care un pacient, care are calita­tea de şofer, este descoperit cu afecţiuni in­compatibile cu capacitatea de a con­duce autovehicule. Practica demonstrea­ză însă că puţini medici raportează ast­fel de situaţii, mulţi dintre şoferii bol­navi fiind depistaţi abia după ce sunt protagoniştii unor accidente rutiere grave, mai spun poliţiştii rutierişti.

Semnalul de alarmă a fost tras chiar de la vârful Poliţiei Rutiere naţio­nale. Comisarul-şef Lucian Diniţă, şeful acestei structuri, declara recent că, până în anul 2006, medicul de fami­lie era obligat să informeze Poliţia în ca­zul în care constată că starea de sănăta­te a unui pacient de-al său îl face pe acesta incompatibil cu calitatea de şofer. Legea s-a schimbat însă, după ce “societatea românească a acuzat că această prevedere este o măsură dis­cri­minatorie şi abuzivă”.Conform actua­lelor prevederi, medicul de familie este obligat să sesizeze o unitate spitaliceas­că, abia în urma unui control medicii pu­tând să sesizeze Poliţia în măsura în care persoana este inaptă să mai con­ducă. Potrivit lui Lucian Diniţă, de la începutul anului şi până în luna octom­brie, la nivel naţional au fost retrase pe motive medicale 420 de permise de conducere.

Şi în Timiş sunt înregistrate lunar înştiinţări de la medici de familie în ceea ce priveşte pierderea capacităţii unor şoferi de a conduce, după ce au fost diagnosticaţi cu boli cronice, însă cazurile sunt puţine şi nu reflectă rea­litatea, consideră rutieriştii timişeni. “Sunt situaţii în care medicii de familie nu îi întreabă pe pacienţi dacă şofează sau, chiar dacă îi întreabă, bolnavii declară că nu circulă cu maşina. Or, aceasta este o problemă, pentru că ei nu mai intră în evidenţele noastre şi îi depistăm în trafic uneori, prea târziu”, spune comisarul-şef Nicolae Istrat, responsabil mass-media al Serviciului Poliţiei Rutiere Timiş.

Responsabilitate crescută pentru medicii de familie

Conform procedurii, mai spune ofiţerul, medicul de familie al unui şofer care a suferit o boală neurologică severă trebuie să-l trimită pe acesta la un control de specialitate, iar în cazul în care cel vizat nu trece acest exa­men, tot medicul este cel care trebuie să anun­ţe Poliţia, pentru ca şoferului bolnav să îi fie retras permisul de conducere.

Problema este că, odată obţinut, permisul de conducere este valabil o perioadă de zece ani. Însă, dacă este schimbat cu o lună înaintea termenului de expirare, legislaţia actuală nu mai cere niciun fel de examen medical şi ur­mătorul permis este valabil, la rândul lui, alţi zece ani. În această perioadă, şo­ferul se poate îmbolnăvi, iar capacita­tea acestuia de a conduce să devină li­mitată.

Agenţii de circulaţie mai spun că se încearcă de ani de zile rezolvarea pro­blemei evidenţei celor care suferă de afecţiuni incompatibile cu şofatul, dar acest lucru este dificil de pus în prac­tică, deoarece obligativitatea întocmirii unei fişe medicale la preschimbarea per­misului de conducere a fost înlăturată din legislaţie. O persoană care prezintă fişa medicală la examenul pentru obţi­nerea permisului de conducere auto îşi poate apoi preschimba documentul fără să mai fie examinată de medicii specia­lişti. Totodată, un alt aspect omis de le­gislaţie este că pe noile permise de con­ducere nu există trecută grupa san­guină şi Rh-ul, or, simpla menţionare a acestor informaţii ar putea salva vieţi în cazul producerii unor accidente de circulaţie.

Pe lista Ministerului Sănătăţii sunt 54 de afecţiuni incompatibile cu permisul de conducere auto, alte 21 de afecţiuni fiind interzise doar şoferilor profesionişti. Cele mai multe dintre restricţii fac referire la afecţiunile cardiace, precum cardiopatia ischemică gravă, hipertensiunea arterială (peste 200 mm Hg), malformaţiile vasculare grave sau insuficienţa respiratorie cronică cu pierderea a peste 60% din capacitatea respiratorie. Acestora li se adaugă problemele de vedere, afecţiuni sau leziuni ale globului ocular, care scad acuitatea vizuală, discromatopsia sau strabismul cu limitarea acuităţii vizuale, bolile de inimă şi afecţiunile hematologice, reumatice sau ale aparatului digestiv. Totodată, cei care suferă de surditatea totală sau de deficienţă auditivă peste 50% nu pot fi deţinători de permis auto.