Dotarea precară a multor unităţi spitaliceşti nu e cauzată doar de subfinanţare, ci şi de modalităţile neinspirate prin care se realizează achiziţii publice într-o bună parte a sistemului sanitar. Şi în Timiş există unităţi sanitare “abonate” la proceduri de achiziţie anulate de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, din cauza nerespectării legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice. Astfel, pe lângă cheltuielile suplimentare generate de reluarea acestor proceduri de achiziţie, timpul de livrare a bunurilor şi serviciilor achiziţionate se lungeşte considerabil, în detrimentul pacienţilor.


Politici care pleacă de la vârf

Ministerul Sănătăţii ar trebui să fie un exemplu de politici corecte de achiziţii, să îndrume şi să controleze felul în care se fac, în teritoriu, cumpărăturile pe bani de la buget. Problema e că însuşi Ministerul are dificultăţi în ceea ce priveşte respectarea legislaţiei în acest domeniu, achiziţii de sute de milioane de lei fiind blocate în ultimele 12 luni, din cauza nerespectării prevederilor legale în alcătuirea documentaţiei. Astfel, au existat firme participante la licitaţiile publice care au acuzat Ministerul Sănătăţii că a făcut cu dedicaţie unele caiete de sarcini, care erau de fapt o copie fidelă a fişelor tehnice ale unor produse furnizate de o anumită firmă, care trebuia să câştige licitaţia. Acuzaţiile au fost respinse cu vehemenţă de reprezentanţii Ministerului, care au trebuit însă să accepte deciziile Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, autoritatea stabilind că, într-adevăr, nu a fost respectată legislaţia în domeniul achiziţiilor publice şi anulând, doar în acest an, licitaţii a căror valoare cumulată depăşeşte suma de o sută de milioane de lei.
Acuzaţiile firmelor participante au fost confirmate în mai multe cazuri de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, care a cerut Ministerului Sănătăţii, în acest an, să refacă documentaţia de atribuire în mai multe licitaţii, pe motiv că în aceasta erau indicate caracteristicile unor produse ale unui anumit producător sau distribuitor. Marea problemă legată de licitaţiile anulate pe motiv de nereguli legate de documentaţia de atribuire e că o bună parte nu s-au mai reluat deloc. Astfel, din cauza ajustărilor succesive de buget, Ministerul Sănătăţii a constatat că nu mai are fondurile necesare pentru reluarea achiziţiilor, şi aşa se face că sistemul sanitar a pierdut pur şi simplu respectivele investiţii, care s-ar fi realizat dacă licitaţiile nu ar fi fost contestate.


Şi Timişul e abonat la proceduri de achiziţie anulate

Şi în Timiş, în ultimii doi ani, au fost destul de multe proceduri de achiziţie care au fost anulate de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, în urma constatării unor nereguli legate de procedura de achiziţie. Astfel, anul trecut, la Spitalul de Psihiatrie Jebel, în urma contestaţiei depuse de una din firmele participante, a fost anulată procedura de atribuire a unui contract de lucrări de reparaţie capitală, la reţeaua termică. La Spitalul de Psihiatrie Gătaia a fost anulată, tot anul trecut, o lucrare de reparaţie a faţadei, în urma admiterii contestaţiei depuse de una dintre firmele participante.
Contestaţiile s-au înmulţit pe măsură ce un număr tot mai mare de firme şi-au dat seama că doar contractele cu statul pot fi soluţia pentru ieşirea din impasul financiar generat de criză. Aşa se face că în acest an la Spitalul de Psihiatrie Jebel a fost contestat la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor până şi un contract de furnizare de pulpe de pui, deşi valoarea nu era foarte mare.


Controale întârziate

Multe din neregulile legate de achiziţii în domeniul sanitar sunt posibile şi pentru că structurile de profil fac controale destul de rar, şi atunci la ani distanţă faţă de momentul încheierii unor contracte suspecte. Astfel, abia în 2009 şi 2010, structura cu competenţe directe de control, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Aciziţiilor Publice, a verificat contractele încheiate de Spitalul Judeţean în 2006 şi 2007. S-au constatat cu această ocazie mai multe nereguli legate de atribuirea, în 2007, a unui contract de colectare, transport şi eliminare a deşeurilor spitaliceşti, în cazul căruia nu s-a mai putut da niciun fel de sancţiuni, pentru că, spuneau cei de la A.N.R.M.A.P., aplicarea sancţiunii este prescrisă din cauza perioadei mari de timp trecute din momentul perfectării achiziţiei, până în momentul controlului. Tot în 2006, în cazul achiziţiei unor servicii de renovare a unor saloane, nu s-a specificat numărul de încăperi care trebuie renovate şi nici suprafaţa acestora, iar câştigătoare a fost desemnată o firmă a cărei ofertă era mai mare decât a altor societăţi participante la procedura de atribuire, dar care a fost aleasă invocându-se “criterii tehnico-economice”. Cu ocazia aceloraşi controale “retroactive” experţii A.N.R.M.A.P. constatau cumpărarea directă a unor componente IT pentru care ar fi trebuit să se facă selecţie de oferte, ca şi specificarea în documentaţia de atribuire a unor nume de mărci gen placă de bază Intel procesor Pentium, care direcţionau achiziţia spre un anumit tip de calculatoare.
A.N.R.M.A.P. a mai evidenţiat, cu ocazia controlului, şi felul în care se modificase succesiv valoarea din contractul de furnizare de hrană pentru pacienţi, încheiat pe mai mulţi ani, la valoarea de 1,9 lei pe zi de bolnav. Valoarea a crescut ulterior succesiv, la 2,95 de lei pe zi de pacient şi 3,15 lei pe zi de pacient.


Achiziţii pe bucăţele

La Spitalul de Psihiatrie Gătaia, controlul A.N.R.M.A.P. a descoperit anul trecut o tactică veche folosită în domeniul achiziţiilor publice : bucăţelirea contractelor, astfel încât o achiziţie de valoare mare, pentru care ar fi trebuit să se facă o procedură cel puţin de selecţie de oferte, dacă nu de licitaţie, să poată fi atribuită în mod direct. Astfel, experţii A.N.R.M.A.P. au consemnat cum un contract mare de “Lucrări de reparaţie capitală – pavilionul 24” a fost bucăţelit în patru contracte având valori situate la limita pragului de 10.000 de euro prevăzut pentru achiziţia directă. Aşa se face că unul şi acelaşi contract de “Lucrări de reparaţie capitală la pavilionul 24” s-a transformat în patru contracte : “Lucrări de şarpantă acoperiş pavilionul 24”, “Lucrări de izolare acoperiş pavilion 24”, “Lucrări de acoperire cu plăci metalice acoperiş pavilion 24” şi “Lucrări de montare burlane pavilion 24”, toate cu valori situate puţin sub pragul de 10.000 de euro.
Pentru neregulile descoperite, la Spitalul Gătaia, A.N.R.M.A.P. a dat două amenzi de 35.000 de lei fiecare. Deşi pare o valoare foarte mare, de fapt acest gen de sancţiune nu are un efect direct asupra celor care se fac vinovaţi de nereguli. Pentru că, de fapt, aceste amenzi lovesc tot în pacient, prin diminuarea bugetului spitalului, din care se plăteşte amenda respectivă. Legea e făcută de aşa manieră încât nu obligă cadrele vinovate de neregulile descoperite să le plătească, ci instituţia care, evident, achită sancţiunile aplicate din buget. “Amenzile se dau instituţiilor unde au fost descoperite neregulile respective. Se dau persoanelor doar în cazul în care se evidenţiază în mod clar, în cadrul controlului că ele sunt direct responsabile de neregulile respective. De obicei, însă, se dau instituţiilor. Ulterior, instituţiile amendate se pot îndrepta cu acţiuni împotriva persoanelor responsabile, pentru a recupera prejudiciile”, spune Ioana Teodorescu, director de imagine în cadrul Departamentului Strategii şi Comunicare al A.N.R.M.A.P. Recuperarea prejudiciului de la persoana direct responsabilă nu se prea întâmplă însă. Pentru că, în foarte multe cazuri, acest lucru ar presupune ca directorul unităţii, care e şi ordonator de credite, să se auto-amendeze.


Opinii diferite despre transparenţa achiziţiilor în sistemul sanitar

  

Părerile despre felul în care se derulează în ultimii ani politicile de achiziţii în domeniul sanitar sunt împărţite. “În vestul ţării, poate nici nu au mai fost nereguli mari în ultimii doi ani pentru că nu prea s-au mai făcut mari achiziţii de aparatură medicală”, spune Horia Cristian, deputat timişean P.N.L. membru în Comisia de Sănătate a Camerei Deputaţilor.
Un alt timişean membru al aceleiaşi Comisii, parlamentarul P.D.-L. Ştefan Drăgulescu, este de părere că în ultimii ani se observă mai multă transparenţă în domeniul achiziţiilor publice din domeniul sanitar : “Eu nu am mai auzit, în vestul ţării, de nereguli majore legate de achiziţii în sistemul sanitar. În plus, să nu uităm şi de obligativitatea ca unităţile spitaliceşti să-şi publice pe internet lista de cheltuieli”.
Medicul Leonida Iancu, şeful Serviciului de Ambulanţă al judeţului Timiş, apreciază că nu întotdeauna abordările mass-media, în ceea ce priveşte achiziţiile în domeniul sanitar, sunt pertinente. “Am văzut zilele trecute, pe anumite posturi de televiziune, o serie de abordări nerealiste legate de achiziţiile de ambulanţe. Erau titluri de genul «România, sub asediul ambulanţelor», ca şi cum s-ar fi cumpărat excesiv ambulanţe, în condiţiile în care, între 2000 şi 2007, au fost extrem de puţine achiziţii de acest gen. Şi la ambulanţele primite în ultimii ani, avem kilometraje foarte mari, de 200.000 - 300.000 de kilometri. Am văzut că la Parlament se vrea să se schimbe parcul auto pe motiv că maşinile au mai mult de 150.000 de kilometri parcurşi. Or, noi avem patru şoferi la o autosanitară – se lucrează în schimburi, nu avem nici măcar cum să ducem maşinile la revizie, din cauza solicitărilor foarte multe”.