În urma realizării de către Oficiul European de Luptă împotriva Fraudei a unei monitorizări a fraudelor adiacente programelor SAPARD implementate în România, s-a concluzionat că suma de 17,4 milioane de euro va trebui returnată, în urma descoperirii unor nereguli flagrante legate de procesele de achiziţie dintr-o serie de proiecte finanţate din acest program. Chiar dacă în Timiş nu au fost semnalate cazuri flagrante de fraude cu fonduri SAPARD, au fost şi în judeţ neînţelegeri şi controverse legate de achiziţiile şi lucrările făcute cu bani europeni din acest program, existând la un moment dat posibilitatea ca o serie de finanţări să fie pierdute.


1,8%, marja de fraudă

În urma monitorizării implementării programului SAPARD în România, în perioada 2002 / 2006, timp în care s-au acordat fonduri nerambursabile în valoare totală de 1,27 miliarde de euro pentru 4.412 proiecte de investiţii, Oficiul European de Luptă Antifraudă a constatat o serie de nereguli în derularea investiţiilor, fapt pentru care s-au luat măsuri pentru recuperarea sumei de 17,4 milioane de euro, marja de fraudă, care reprezintă aproximativ 1,8% din absorbţia fondurilor europene nerambursabile puse la dispoziţia României prin Programul SAPARD.
Cele mai multe proiecte-problemă, din acest punct de vedere, au fost cele aferente măsurii „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole”. O.L.A.F. a constatat o serie de nereguli legate de licitaţiile organizate de coordonatorii de proiect, considerând în majoritatea cazurilor în discuţie că procesele de achiziţii au fost formale.
În Timiş, doar anul trecut, în urma controalelor făcute de către Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit au fost reziliate două proiecte SAPARD care obţinuseră finanţare. Aceasta după ce, în 2008, au mai fost reziliate zece proiecte, la cererea beneficiarilor care, din cauza creşterii semnificative a cursului euro, ieşeau în pierdere dacă mai continuau cu implementarea proiectelor.
În ceea ce priveşte finalitatea cazurilor în care s-au identificat nereguli, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a precizat doar că „în ceea ce priveşte utilizarea frauduloasă a fondurilor, A.P.D.R.P. nu are atribuţii privind încadrarea unor astfel acţiuni în acte de natură penală. În cazul existenţei unor suspiciuni de fraudă, la implementarea proiectelor finanţate cu fonduri europene nerambursabile, sunt sesizate organele abilitate de lege în acest sens : Curtea de Conturi, Departamentul pentru Lupta Antifraudă, Oficiul European de Luptă Antifraudă, Direcţia Generală pentru Agricultură din cadrul Comisiei Europene”.


Achiziţii problematice

Chiar dacă nu s-a pus problema de fraude pentru care să existe condamnări, şi în Timiş au existat controverse în ceea ce priveşte achiziţiile sau lucrările aferente unor proiecte SAPARD.
Un exemplu bun în acest sens este şi proiectul SAPARD „Laborator naţional de referinţă în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor”, implementat de către Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Timiş, pentru care instituţia a beneficiat de un ajutor financiar nerambursabil în valoare totală de 7.227.800 lei. Ca de obicei însă, în cazul contractelor pe care le are statul cu firmele de construcţii din mediul privat, devizul iniţial a fost suplimentat cu o serie de lucrări suplimentare care, potrivit antreprenorului, trebuiau neapărat făcute. Până la urmă, disputa a ajuns să se reglementeze în instanţă, anul trecut litigiul dintre firma constructoare şi Direcţia Sanitar-Veterinară Timiş punând chiar în pericol continuitatea finanţării europene.
„Am avut câştig de cauză la Curtea de Apel Timişoara, dar litigiul cu firma Constructim continuă, din toamnă, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Până la urmă, am respectat termenii şi am reuşit să luăm toţi banii de la SAPARD. A venit şi o delegaţie de la Bruxelles la recepţia investiţiei şi s-au declarat încântaţi de ce au văzut. Dacă partea legată de finanţarea SAPARD e rezolvată, noi continuăm să ne judecăm, conflictul plecând de la o aşa-zisă listă de lucrări suplimentare pe care conducerea din 2008 a D.S.V.S.A. nu le-a acceptat”, ne-a declarat Pompiliu Smultea, directorul D.S.V.S.A. Timiş.
Şi dacă în acest caz controversele legate de lucrările contractate sau de achiziţii nu au cauzat stoparea finanţării, sunt destule situaţiile în care, în urma neînţelegerilor dintre stat şi firmele contractoare, fondurile SAPARD au fost blocate.