Achiziţii publice simplificate

Confruntaţi pe de o parte cu sesizările legate de restricţii aberante, impuse de autorităţile publice în ceea ce priveşte participarea la o procedură de achiziţie publică, şi pe de altă parte, cu practicile unor firme care au devenit contestatare de profesie ale licitaţiilor publice, reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice au considerat că se impune simplificarea actualului cadru legal, pentru un acces mai uşor la contractele cu statul. Rămâne de văzut dacă noile schimbări vor avea efecte nedorite în Timiş, unde deja există firme care sunt în topul naţional al contestatarilor profesionişti.

A.N.R.M.A.P. cere un cadru legal mai lejer

Autoritatea Naţională pentru Re­glementarea şi Monitorizarea Achizi­ţiilor Publice a considerat că se impune o relaxare a cadrului legal referitor la procedurile de achiziţie publică, sim­plificând cerinţele minime pe care tre­buie să le îndeplinească un operator economic pentru a se califica în vede­rea selectării sau a preselectării.

În acest sens, a promovat şi a reu­şit să implementeze un act normativ care pleacă de la ideea că sunt foarte mul­te autorităţi publice care obstruc­ţionează accesul la licitaţii publice al unor operatori economici, făcând caie­te de sarcini cu dedicaţie, în care im­pun criterii extrem de exigente legate de dovada situaţiei personale a firmei ofertante, capacitatea de exercitare a activităţii profesionale, situaţia econo­mică şi financiară a acesteia, capaci­tatea tehnică şi profesională şi stan­dar­dele ­de asigurare a calităţii.

Potrivit noilor reglementări, nu se mai acceptă solicitări de documente pre­cum cazierul judiciar şi fiscal al participantului la o licitaţie sau istoricul litigiilor acestuia. În locul acestor acte se merge pe forma simplificată a decla­raţiilor pe propria răspundere. În plus, participantul la procedura de atribuire a unui contract public trebuie să facă dovada că va putea executa contractul, fără să i se impună cerinţe cum ar fi ace­lea ca echipamentele necesare să fie în proprietatea acestuia sau perso­nalul să fie angajat permanent la data depunerii ofertelor. 

Totuşi, pentru a contrabalansa relaxarea cadrului legal în domeniul achiziţiilor, A.N.R.M.A.P. a impus şi reguli mai stricte în ceea ce priveşte controalele exercitate. Astfel, s-a reali­zat o metodologie de control foarte cla­ră, ce ţine cont în primul rând de sur­sa de finanţare a contractului ce urmează a fi încheiat. Prioritate în ceea ce pri­veşte controalele au procedurile de achiziţie publică ce implică bani euro­peni, din granturi nerambursabile.

Alte criterii importante pentru me­todologia de control sunt considerate tipul procedurii de atribuire, tipul contractului ce urmează a fi încheiat, valoarea estimată a contractului de achiziţie publică, istoricul şi expe­rienţa autorităţii contractante.

Efecte colaterale

Rămâne de văzut dacă noile pre­ve­deri, care simplifică criteriile de cali­ficare la procedurile de achiziţie publi­că, vor avea efect în ceea ce priveşte numărul contestaţiilor, ţinând cont de faptul că Timişul se numără printre judeţele din ţară cu cele mai multe fir­me care contestă proceduri de achi­ziţie publică la care au participat şi pe care nu au reuşit să le câştige.

Autoritatea Naţională pentru Re­glementarea şi Monitorizarea Achizi­ţiilor Publice a realizat recent o listă a operatorilor economici cu cele mai multe contestaţii ale unor atribuiri de contracte publice, depuse la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contesta­ţiilor. Potrivit evidenţei A.N.R.M.A.P., 562 de operatori economici au depus, fiecare, minimum cinci contestaţii în­tr-un interval de doi ani. Dintre aceş­tia, primii 100 au depus 2.955 de con­testaţii, dintre care doar o treime, 955, au fost declarate admise de către C.N.S.C. În topul primelor 35 de firme contestatare au ajuns trei firme din Timişoara care au, în total, peste 130 de contes­taţii depuse în ultimii doi ani, dintre care au fost admise 38, deci mai puţin de o treime.

“Am primit sesizări că există un număr foarte mare de contestaţii, că sunt operatori economici înfiinţaţi doar în acest scop, pentru a participa la proceduri de achiziţie publică şi a face contestaţii. Caz în care unele investiţii se blocau până la analizarea respec­tivelor contestaţii”,spune Ioana Teo­dorescu, director de imagine şi presă al A.N.R.M.A.P.

Tocmai de aceea, anul trecut a fost adoptată O.U.G. 76 care prevede că nu se mai suspendă de drept proce­dura de achiziţie publică în cazul în care este depusă o contestaţie la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţii­lor şi se reţine un cuantum din garan­ţia de participare în cazul în care con­tes­taţia depusă de operatorul economic este declarată respinsă. “Firma care face o contestaţie ce e respinsă pierde aceşti bani. De aceea, imediat după intrarea în vigoare a acestei Ordo­nan­ţe 76/2010 , mulţi au renunţat la contes­taţii, şi numărul acţiunilor de acest gen s-au redus. E adevărat că până atunci existau firme care se specializaseră pe acest gen de practici şi care, justificat sau nejustificat, contestau tot, încer­când să pună presiune în acest fel pe autorităţile care organizau achiziţia pu­blică. Erau practic firme care deve­niseră contestare de profesie”, ne-a declarat Ovidiu Zara, purtător de cu­vânt al Consiliului Naţional de Soluţio­nare a Contestaţiilor.

Şi autorităţile au partea lor de vină

E la fel de adevărat însă că există destul de multe cazuri de contestaţii care se dovedesc a fi justificate, reprezentanţii C.N.S.C. confirmând existenţa unor proceduri de atribuire de contracte publice care sunt viciate sau pe lângă lege.

În acest sens, A.N.R.M.A.P. a fă­cut în acest an şi un clasament al in­stituţiilor publice cu cele mai multe contestaţii ale unor proceduri de atri­bui­re a unor contracte de achiziţie de bu­nuri sau servicii din bani publici. Deşi “topul” cuprinde 2.556 de instituţii publice cu contracte de atribuire con­testate şi aproape 8.000 de contestaţii, Timişul a reuşit “performanţa”  de a avea reprezentanţi pe poziţii fruntaşe. 

Astfel, în clasamentul instituţiilor cu cele mai multe contracte contes­tate, în 2010, Primăria Timişoara s-a clasat pe locul 12 pe ţară, cu 34 de proceduri de atribuire contestate. Dintre acestea, zece au fost câştigate de firme contestatare.

A urmat în top Direcţia pentru Administrarea Drumurilor şi Podurilor Judeţene, cu 20 de proceduri de atri­bui­re contestate, dintre care cinci au fost câştigate de către contestatari, Spitalul Judeţean Timişoara, cu 13 atribuiri de contracte contestate, dintre care trei, tranşate în favoarea contestatarului, Primăria Dumbră­viţa, cu opt contracte de atribuire con­tes­tate, dintre care patru câşti­gate de firme contestatare, Institutul de Boli Cardiovasculare, Primăria Lugoj, Universitatea de Vest şi Uni­ver­sitatea Politehnică fiind alte struc­turi nomi­nalizate în topul contestaţii­lor. De altfel, şi controalele făcute în Timiş, anul trecut şi în acest an, de către reprezentanţii A.N.R.M.A.P. do­vedesc că sunt foarte multe nereguli în domeniul achiziţiilor.

Potrivit informaţiilor furnizate Redacţiei TIMPOLIS de către repre­zentanţii A.N.R.M.A.P., în 2010 Auto­ri­tatea a dat amenzi în valoare de 80.000 de lei, iar în 2011, amenzi de 150.000 de lei.

“Vedetă” pe judeţ a fost, din nou, Primăria Timişoara. Aici reprezentan­ţii A.N.R.M.A.P. au constatat în 2010 publicarea unui anunţ pe portalul de achiziţii publice SEAP cu o întârziere de 19  zile faţă de termenul legal, şi tot în 2010 a constatat că la un con­tract de achiziţionare de servicii de proiectare din fişa de date a achiziţiei soluţiile tehnice şi arhitecturale nu erau complete.

Tot anul trecut, la Primăria Timi­şoara A.N.R.M.A.P. a constatat că s-au încălcat prevederile legale privind achiziţia de lucrări având ca obiect întreţinerea şi repararea străzilor în zona de sud vest a municipiului Timi­şoara, şi a aplicat o amendă de 10.000 de lei, total nerelevantă, însă, pentru cei care au comis neregula respecti­vă, pentru că amenzile de acest gen se plătesc din bani publici. Cu pro­bleme au fost identificate, în acest an, în urma controalelor la Primăria Ti­mişoara, şi contractele de amenajare a străzilor Busuioc şi Liege, fiind vor­ba despre preţuri neobişnuit de scă­zute ale unor ofertanţi, care au fost verificate aleatoriu. Pe aceste pro­ceduri de atribuire, A.N.R.M.A.P. a dat trei avertismente.

Cu avertismente sau amenzi s-au ales în acest an, în urma controalelor A.N.R.M.A.P., şi o serie de Primării co­munale – cum ar fi Primăria Mă­năş­tiur, pentru atribuirea pe lângă lege a unui contract de lucrări, având ca obiect curăţarea unei suprafeţe de 400 de hectare, ca şi Primăria Tor­mac, unde la un contract de lucrări în valoare de 500.000 de lei s-a încheiat un act adiţional fără desfăşurarea unei proceduri de atribuire. Amenda a fost una consistentă, 70.000 de lei, şi încă nu e clar cum se va descurca Pri­măria cu acoperirea acestei sume din buget, după epuizarea tuturor moda­lităţilor de contestare.