Acordul anti-piraterie încinge dezbaterea politică şi în România

Acordul anti-piraterie ACTA, ratificat recent de România, a împărţit mediul politic din România în două tabere. Astfel, au fost lansate acuzaţii legate de presu­pusele încălcări ale dreptului la intimitate pe care le-ar presupune adoptarea normelor acestui acord. Totuşi, dezbaterea acestui subiect în România nu are amploarea la care a ajuns pe plan european.

ACTA, un acord care a stârnit valuri de controverse

România a semnat zilele trecute, alături de alte 22 de state membre U.E., Tratatul Comercial Anti-Contrafacere (ACTA), care nu va putea intra însă în vigoare fără aprobarea Parlamentului European. Scopul acordului (semnat între U.E., SUA, Australia, Canada, Ja­ponia, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Coreea de Sud şi Elveţia) este, potrivit Parlamentului European, de a consolida respectarea drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv online, şi de a combate contrafacerea şi pirateria pentru bunuri precum hai­ne de lux, muzică şi filme.

Acest act normativ este, însă, con­troversat în tot spaţiul european. Elec­tronic Frontier Foundation, unul dintre cele mai vocale grupuri de apărare a drepturilor internauţilor, afirmă că prevederile noului acord, care includ monitorizarea comunicaţiilor persoa­ne­lor private de către entităţi comer­ciale, încalcă normele internaţionale privind drepturile omului. Conform aceloraşi O.N.G.-uri contestatare, AC­TA îi forţează pe furnizorii de Internet să desfăşoare activităţi de suprave­ghe­re la nivelul reţelelor proprii şi să pună la dispoziţia deţinătorilor drepturilor de proprietate intelectuală datele perso­nale ale presupuşilor făptuitori. Repre­zentanţii Electronic Frontier Founda­tion spun că extinderea răspunderii in­termediarilor îi va determina pe furni­zorii de Internet să desfăşoare activi­tăţi de supraveghere la nivelul reţele­lor proprii şi să implementeze meca­nisme intruzive de identificare a pre­supuşilor infractori, cum ar fi monito­rizarea la scară largă a comunicaţiilor prin utilizarea procedurii de „deep pa­cket inspection”, permiţând astfel în­călcarea gravă a vieţii private a utili­zatorilor. „Practic, proprietarii drep­turilor de copyright vor avea posibi­litatea să obţină informaţii private despre utilizatorii de internet, fără să aibă nevoie de mandate ale judecăto­rilor”, mai spun reprezentanţii Elec­tronic Frontier Foundation.

Şi grupul Anonymous a adresat un mesaj românilor pe această temă, atrăgând atenţia că Acordul ACTA va limita libertatea de exprimare şi va fi primul pas către dictatura pe Internet. „În timp ce protestele voastre pierd din intensitate, din cauza vremii nefavora­bile, şi politicienii voştri îşi continuă circul pe ecranele televizoarelor, Par­lamentul European a semnat ACTA, care impune o dictatură pe Internet : fiecare aspect al vieţii activităţii voas­tre pe Internet va fi monitorizat”, pre­cizau reprezentanţii Anonymous, în mesajul adresat românilor.

Deficit de dezbatere publică

Cum era de aşteptat, în România controversele legate de acest acord au fost fructificate prompt de către Opo­zi­ţie, care a precizat că în România era nevoie de o dezbatere publică mult mai amplă pe acest subiect. Totuşi, în pre­zent sunt şi alte acte normative care au fost acuzate că încalcă dreptul la inti­mitate şi viaţă personală al românilor, care nu  au dus la iniţierea unor dez­bateri publice sau a unor contestări în masă.

Plecând de la presupuse deficienţe sau încălcări ale legislaţiei actuale, şi în Timiş au existat acuzaţii legate de utilizarea excesivă a unor interceptări telefonice. Mai mulţi avocaţi susţin că pe rolul instanţelor timişene există dosare de corupţie în care, însă, în afară de transcrieri de convorbiri te­lefonice in­terceptate, nu mai este niciun alt mij­loc de probă.

Totodată, inclusiv pe plan local a fost invocat numărul extrem de mare, de ordinul miilor, al deţinătorilor de autorizaţii de prelucrare a datelor cu caracter personal, precum şi proce­dura mult prea simplă prin care se ob­ţin astfel de autorizaţii de la Autorita­tea Naţională de Supraveghere a Da­telor cu Caracter Personal.

Totuşi, prea puţini sunt timişorenii care au avut, oficial, ceva de obiectat cu privire la presupusele încălcări ale dreptului la intimitate şi interceptări abuzive. „Anul trecut, de exemplu, nu am avut nici măcar o singură plângere legată de eventuale interceptări neau­torizate. Nu am avut nici cazuri de ti­mişoreni care să reclame intercepta­rea ilegală a emailurilor. Am avut un singur caz în care o timişoreancă a de­pus o sesizare legată de încălcarea se­cretului corespondenţei. Mai precis, primise o scrisoare din SUA care a ajuns la destinaţie gata deschisă”, ne-a de­clarat Constantin Ivan, preşedintele Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului din România.