“Cavalerii dreptatii”

De aproape o luna si jumatate, Romania a fost integrata in Uniunea Europeana. In mod firesc, cu motoarele turate la maximum, urma sa incepem cursa pentru a pleca dinspre coada plutonului spre varful lui, sa ne pozitionam in “top ten” nu doar din perspectiva geografica. O cursa la care sa participe in egala masura si societatea romaneasca si, in corpore si in mod deosebit, clasa politica. Tot in mod firesc, trebuia sa fie o perioada de explicatii, de strategii pe termen mediu si lung, aliniate si adaptate politicilor din U.E., o perioada in care sa i se explice populatiei cum sta treaba cu Uniunea si cu Comunitatea Europeana, cu viata acolo, pentru ca acasa nebuloasa este inca la cote foarte bine pozitionate. Unei importante parti a clasei politice pare sa nu ii pese nici ca, dupa momentul 1 ianuarie 2007, Romania a ramas in supraveghere pe problema justitiei, a luptei impotriva coruptiei, ca, in fata U.E., ne-am luat angajamentul numit promulgarea Legii Agentiei Nationale de Integritate pe care nu l-am onorat, ca putem primi clauza de salvgardare. Iar daca se va intampla acest lucru, esecul ar viza nu doar puterea si electoratul lui Traian Basescu, ci clasa politica romaneasca si societatea in ansamblul lor.
Dar o buna parte din aceasta clasa politica are acum alt azimut, mult mai important din punctul sau de vedere, intrucat e nascut din spirit de autoconservare : suspendarea presedintelui. Insa in isteria cauzata de disperare, aceasta actiune care vizeaza decredibilizarea presedintelui si inlaturarea lui de la putere se face pe principiul intai strangem semnaturi pentru suspendarea lui si mai tarziu cautam motive ancorate in realitate si legalitate. Din tabara pro-suspendare fac parte politicienii atinsi fie de razboiul anticoruptie declarat de primul om in stat, fie de cererea de desecretizare a tuturor arhivelor Securitatii, fie de condamnarea crimelor comunismului, facuta publica de Traian Basescu, printr-un discurs oficial huiduit la scena deschisa in Parlamentul Romaniei, de aceiasi indivizi care acum formeaza coalitia anti-presedinte, fie atinsi cumulativ de toate cele trei probleme. Probleme pe care le percepe drept grave nu doar presedintele, ci majoritatea covarsitoare a societatii romanesti.
Scriam in urma cu doua saptamani, intr-un editorial intitulat Uite cine vorbeste..., exact despre moralitatea unora dintre cei care acum se erijeaza in salvatori ai natiei romane din mainile presedintelui caruia i-au realizat un “portret de infractor si de potential dictator”. De fapt, nu sunt decat indivizi pentru care binele natiunii e o teorie demagogica, indivizi care incearca sa salveze un sistem prolific doar lor. Un sistem care, de-a lungul a zece ani cat a avut puterea, a permis clanurilor de interese sa fure tot ce s-a putut fura de la stat, a privatizat pe criterii clientelare si in defavoarea statului mare parte din colosii industriali pe care i-am avut, a pus si mentinut in functii fosti securisti si activisti, a permis si a incurajat afacerile cu banii statului si in defavoarea acestuia, a incurajat sau a impus netragerea lor la raspundere, a adus coruptia la rangul de politica de stat, a lasat in urma legi care au favorizat grupuri de interese, a adus la limita subzistentei sute de mii, poate, milioane de romani.
Luni, acesti “cavaleri ai dreptatii”, reprezentanti ai sistemului bolnav, dar pervers de care vorbeam, vor sesiza Curtea Constitutionala cu privire la aceeasi problema : suspendarea presedintelui. Sunt indivizii care, afirma intelectualii semnatari ai Apelului catre clasa politica, de saptamana trecuta, “se apara utilizand o impletire de tehnici de «lupta politica» care au deja traditie in societatea romana postbelica : minciuna la scena deschisa, prezentarea distorsionata a situatiilor, atatarea populatiei prin discursuri demagogice, tehnica hotului care striga «prindeti hotul!», campanii de discreditare prin posturi de televiziune si ziare, tupeul, violenta limbajului si amenintarea. Invocand legi si proceduri ale democratiei, cei care au chemat in repetate randuri minerii la Bucuresti, batjocorind premisele elementare ale democratiei, cei care si-au anexat sistematic institutiile statului, ignorand cu desavarsire binele comun si urmarindu-l numai pe al grupului din care fac parte, joaca rolul ingrijoratilor de soarta tarii”...
Pentru probleme de integrare, exista Google-ul si cautati U.E., C.E., integrare...