Cu toate eforturile administraţiei americane de a limita producerea de opiu în Afganistan şi exportul acestui drog, filiera afgană continuă să rămână principala furnizoare de opiu din statele comunitare. Cantităţile industriale de opiu produse în Afganistan produc câştiguri fabuloase, din care o bună parte se îndreaptă spre funcţionari de stat bine cotaţi în administraţia Hamid Karzai. Deşi subiect constant de critici în presa de peste ocean, imposibilitatea exercitării unui control american al producţiei de droguri din Afganistan a făcut ca traficanţii să prindă curaj şi să-şi extindă afacerile.


Un stat lider mondial la exportul de opiu

Până şi oficialii afgani recunosc că, în prezent, Afganistanul este cel mai mare furnizor mondial de droguri. Opiul a devenit, pe lângă petrol, una dintre mărfurile de export cele mai profitabile ale acestui stat. În urma unor demer­suri şi presiuni constante făcute de către administraţia americană, autorităţile afgane au mai desfiinţat o parte din plantaţiile şi punctele de prelucrare a opiului, dar se suspectează că, de fapt, ţinta controalelor au fost doar produ­că­torii şi traficanţii de opiu din grupurile neagreate de administraţia preşedin­telui Hamid Karzai.

Anul trecut, de pildă, un studiu al Organizaţiei Naţiunilor Unite a dezvă­luit că producţia de opiu a scăzut cu 10%, în urma controalelor făcute de forţele de poliţie afgane, însă un purtător de cu­vânt al O.N.U. a avertizat că această tendinţă pozitivă trebuie tratată cu pru­denţă. “Estimăm că cererea ilegală de opiu în întreaga lume este de 4.000 de tone pe an. Dar anul acesta s-au pro­dus în Afganistan 6.900 de tone, faţă de 7.700 de tone anul trecut şi 8.500 cu un an înainte. Deci, dacă lumea are nevoie de doar 4.000 de tone de opiu pe an şi este confiscată cantitatea de 1.000 de tone, unde este restul?”, în­tre­ba retoric, anul trecut, Walter Kemp, responsabil de comunicare în cadrul O.N.U.

Potrivit lui Kemp, cererea de opiu a rămas stabilă, iar preţurile nu au scăzut, ceea ce sugerează că opiul este retras de pe piaţă.

“Suspectăm că aproximativ 12.000 de tone de opiu sunt stocate undeva în Afganistan. Astfel, deşi producţia pare să scadă, există totuşi produse care pot satisface cererile pentru următorii doi ani”, a declarat Walter Kemp.


Opiul face mai multe victime decât războiul din Afganistan

Şi tot O.N.U. preciza anul trecut că, în urma evaluărilor statistice, s-a stabilit că, în ţările occidentale, cu pre­cădere în Europa vestică, opiul produs în Afganistan ucide mai multe persoa­ne decât războiul condus de N.A.T.O. în această ţară. Cu 92% din opiul produs în lume, Afganistanul alimentează o piaţă de 65 de miliarde de dolari, ce finan­ţea­ză insurgenţa şi grupările criminale, în special în Asia Centrală, Rusia şi Bal­cani, potrivit unui raport O.N.U. publi­cat anul trecut. Consumat de 15 milioa­ne de toxicomani, opiul provoacă moar­tea a circa 100.000 de persoane pe an şi accentuează răspândirea virusului HIV, amintesc reprezentanţii O.N.U.

“Confiscarea opiului afgan, acolo unde se produce, este infinit mai efi­cientă şi mai ieftină decât acolo unde se consumă”, a subliniat în acest sens directorul general al agenţiei O.N.U., Antonio Maria Costa.

Comparativ, numărul anual al vic­timelor consumului de produse deriva­te din opiu în ţările membre N.A.T.O. (10.000 de morţi) este de cinci ori mai mare decât cel al victimelor înregis­tra­te de Alianţa Nord-Atlantică în Afga­nis­tan în opt ani de război. Rusia (30.000 de morţi) are anual un număr mai mare de decese din cauza drogurilor decât al celor zece ani de război în Afganistan. Cu toate acestea, până nu demult lupta împotriva traficanţilor nu figura în mandatele forţelor N.A.T.O. detaşate în zonă. Or, “implicarea directă a talibanilor în traficul de opiu le permite acestora să finanţeze o maşină de răz­boi din ce în ce mai sofisticată şi extin­să”, sublinia Costa, amintind că funda­mentaliştii nu ezită să lucreze cu orga­nizaţiile criminale. Potrivit O.N.U., ta­libanii obţin până la 160 de milioane de dolari pe an din acest trafic.

Zonele controlate de triburi de la frontiera afgano-pakistaneză, pe unde se tranzitează 40% din opiul afgan, au devenit “cea mai mare zonă de liber schimb pentru tot ceea ce este ilegal : droguri, arme, elemente pentru fabri­carea bombelor, bani din traficul de droguri şi de fiinţe umane”, precizau ofi­cialii O.N.U.

Însă limitarea traficului de droguri nu e un eşec doar la nivel local, în Afganistan, menţionau reprezentanţii O.N.U., dând în acest sens exemplul “porţii de intrare” a heroinei şi opiului în spaţiul vest-european – respectiv, ţările balcanice, inclusiv România.

Balcanii, spun raportorii O.N.U., reprezintă cea mai importantă axă de tranzit către vestul Europei, unde se consumă 88 de tone de heroină pe an, şi numai 2% din acest flux este confis­cat, respectiv aceeaşi proporţie ca în Afganistan.


Banii obţinuţi din opiu, transferaţi în Dubai

Pentru a-şi “securiza” câştigurile fabuloase obţinute din traficul cu opiu, traficanţii, dar şi oficialii guverna­men­tali afgani implicaţi în sprijinirea reţele­lor de producere şi trafic de stupefian­te transferă milioane de dolari, cu avionul, din Afganistan către alte state din zonă, în special către emiratul Dubai.

Sumele, estimate la peste un miliard de dolari pe an, sunt depozitate la di­verse bănci din Dubai, iar acest stat a de­venit locul în care mulţi cetăţeni afgani prosperi şi-au mutat familiile şi fondurile.

“Toţi aceşti bani apar în mod ma­gic de nicăieri”, a afirmat un oficial ameri­can care monitorizează intensificarea rolului Afganistanului în transferul de fonduri către Dubai, unde zilnic şase “zboruri cu bani” decolează spre sau ate­rizează de la Kabul.

Potrivit Washington Post, declara­ţiile privind transportarea de sume de bani completate la aeroportul din Ka­bul relevă că pasagerii din Afganistan au transportat peste 180 de milioane de dolari în Dubai într-o perioadă de două luni, începând din luna iulie a anului trecut.

Un poliţist din Dubai a precizat că un diplomat afgan a aterizat la aeropor­tul emiratului având asupra sa două milioane de euro nedeclaraţi.


Cerere în creştere, preţuri, la fel

Anul trecut, din cauza cererii mari de opiu, traficanţii şi producătorii afgani şi-au permis să crească preţurile, kilogramul de opiu ajungând la 169 de dolari, cu 169% mai mult decât în 2009.

Având în vedere sumele mari vehi­culate, şi corupţia în creştere, unii po­liticieni afgani de rang înalt nici nu se mai obosesc să disimuleze interesul lor pentru protejarea traficanţilor de opiu. Astfel, la sfârşitul anului trecut a fost condamnată în termeni duri de foarte mulţi politicieni afgani o operaţiune antidrog comună, în care au colaborat ofiţeri antidrog din Rusia şi SUA.

Ruşii şi americanii au efectuat pen­tru prima dată o operaţiune de acest gen, distrugând trei laboratoare de fabricare a heroinei şi un laborator de opiu. In­ter­venţia a permis distrugerea unei can­tităţi de 932 de kilograme de heroină şi 156 de kilograme de opiu, în valoare de 250 de milioane de dolari. Acţiunea “la co­mun” a fost organizată în contex­tul în care Rusia denunţa frecvent creşte­rea tra­ficului de droguri provenind din Afganis­tan, pe care o atribuie mai ales dezintere­sului forţelor americane.

Cu promptitudine, însuşi preşedin­tele afgan, Hamid Karzai, a condam­nat operaţiunea antidrog condusă de ruşi şi americani în estul Afganistanului, ce ar fi avut loc “fără permisiunea sa”, în timp ce un înalt oficial parlamentar de la Moscova a apreciat că acţiunea nu a ţinut cont de realităţile afgane.

“Nicio organizaţie sau instituţie nu are dreptul să conducă acest tip de operaţiuni pe teritoriul nostru fără permisiunea şi acordul Guvernului afgan” a subliniat preşedinţia afgană, într-un comunicat.

În acelaşi comunicat se mai arăta faptul că aceste operaţiuni unilaterale sunt o încălcare clară a suveranităţii Af­ga­nistanului şi a legilor interna­ţionale. Kar­zai a cerut Ministerelor de Interne şi Apă­rării să demareze cât mai repede o anchetă.

În replică, reprezentantul la Kabul al serviciului rus antidrog, Aleksei Milovanov, a declarat că preşedintele Karzai a fost “informat greşit.”

“A fost vorba despre o operaţiune condusă de Ministerul afgan de Interne, nu de către noi. Am acţionat pur şi sim­plu în calitate de consilieri, în confor­mitate cu acordul dintre Guvernele af­gan şi rus privind prezenţa unor con­silieri în timpul desfăşurării unei ope­ra­ţiuni antidrog”, a precizat Milovanov.

Şi la Moscova a fost condamnată această acţiune de către unii politi­cieni. Operaţiunea “a dat rezultate, dar ea a fost condusă ca şi cum Guvernul afgan nu ar exista. Trebuie ţinut cont de realităţile afgane, care necesită o nouă abordare, iar operaţiunile trebuie co­ordonate cu Guvernul lui Karzai”, a apre­ciat Leonid Sluţki, vicepreşedintele comisiei pentru Afaceri Externe din Ca­­mera Inferioară a Parlamentului rus.