Pentru că în ultima perioadă, inclusiv în Timiş au fost destule cazuri în care personalul medical, fie cel de la Serviciul Ambulanţă, fie cel de la Urgenţe, a fost agresat de pacienţi cu tulburări psihice sau aflaţi sub influenţa alcoolului, Ministerul Sănătăţii a decis că e nevoie de o schimbare a legislaţiei care să descurajeze astfel de manifestări.


Lovirea unui medic, echivalentul ultrajului

Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a solicitat ca în Codul Penal să fie prevăzute sancţiuni speciale pentru cei care agresează personalul medical aflat în exerciţiul funcţiunii. Conducerea Ministerului Sănătăţii a transmis ministrului Justiţiei şi Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor un amendament la proiectul Legii privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, în care propune ca infracţiunile asupra personalului medical – medic, asistent medical, şofer de ambulanţă sau orice altfel de personal din sistemul medical, aflat în exerciţiul funcţiunii – să fie încadrate în categoria ultraj asupra autorităţii şi să fie sancţionate în consecinţă, mult mai aspru, la fel ca faptele săvârşite asupra funcţionarilor publici.
„Astăzi, dacă o persoană loveşte un medic, într-un spital, poate să fie sancţionată cu închisoare de la trei luni până la doi ani sau cu amendă, după caz. Noi propunem înăsprirea pedepselor, similar cu cele aplicate în cazul agresiunilor asupra funcţionarilor publici. Astfel, agresorul ar fi sancţionat cu închisoare între şase luni şi trei ani. Mai mult, prin noua prevedere legală împăcarea părţilor nu mai înlătură răspunderea penală. Prin noile măsuri urmărim descurajarea celor care nu respectă corpul medical şi munca depusă de angajaţii din sistem”, a precizat Cseke Attila.  
Ameninţarea se va pedepsi cu închisoare de la şase luni până la doi ani, faţă de trei luni până la un an. Vătămarea coporală gravă se va sancţiona cu închisoare de la trei la 12 ani, faţă de doi - şapte ani, iar vătămarea corporală, cu închisoare de la şase luni la şase ani, faţă de pedepsele actuale cuprinse între şase luni şi cinci ani.


Risc profesional crescut, la urgenţe

Medicul Leonida Iancu, şeful Serviciului Ambulanţă Timiş, spune că au existat de-a lungul vremii destule cazuri în care medicii să fie agresaţi de către pacienţii la care au venit să le acorde asistenţă, iar de o experienţă de acest gen a avut parte recent un echipaj al S.M.U.R.D. : “De obicei, pacienţii violenţi sunt ori oameni ai străzii, ori ţigani aflaţi sub influenţa alcoolului, atunci când sunt mai mulţi, adunaţi la o sărbătoare specifică. Mai sunt şi bolnavii psihic care sunt adesea violenţi, însă e o manifestare explicabilă prin natura bolii”.
La rândul său, dr. Mihai Grecu, medic-şef la Unitatea de Primire a Urgenţelor din cadrul Spitalului Judeţean Timişoara, spune că sunt foarte multe cazuri în care medicii sunt agresaţi verbal de pacienţi furioşi, existând de multe ori un singur pas până la violenţa fizică. “În general, cei mai violenţi sunt cei cu intoxicaţii etanolice, aduşi la noi sub influenţa băuturilor alcoolice. Mai sunt violenţi şi acel gen de şmecheri care vin la Urgenţe sâmbătă sau vineri nopate, din diverse cluburi, unde fie s-au tăiat la mână spărgând geamuri, fie au lovit cu pumnul în pereţi şi şi-au afectat mâna”.
O iniţiativă de înăsprire a pedepselor aplicate în cazuri de violenţă asupra personalului medical i se pare medicului timişorean binevenită. “Cred că nişte prevederi legislative mai aspre ar avea rolul de a descuraja astfel de manifestări. Aceste prevederi ar veni, în primul rând, în sprijinul personalului medical de la Urgenţe şi de la Serviciul Ambulanţă, care sunt mult mai expuşi riscurilor, din acest punct de vedere, decât alte categorii de personal medical”, mai spune Mihai Grecu.