Modalitatea de acordare a ajutoarelor de încălzire a iscat, de-a lungul ultimilor ani, critici dure, inclusiv pe plan local, unde s-au descoperit cazuri în care proprietarii mai multor vile şi ai unor impresionante parcuri auto figurau pe lista de cazuri sociale. Deşi s-a încercat ca la nivel central să se facă ordine, interzicându-se prin lege acest gen de practici, propunerile legislative făcute în acest sens au fost respinse de Senat.


Protecţie socială pentru cei care nu au nevoie

Pentru a se reglementa la nivel na­ţional situaţia acordării ajutoarelor de încălzire, evitându-se situaţiile în care beneficiază de acest tip de subven­ţii cei care nu au nevoie de ele, Sena­tu­lui i-a fost înaintată o propunere de lege care stipula că sunt excluse de la acordarea de ajutoare pentru încălzire persoanele care deţin mai multe case, autoturisme care depăşesc 1.600 cmc sau depozite bancare de peste 3.000 de lei.
Proiectul de lege a fost respins, însă, la începutul acestei săptămâni de către Senat, iar în comisiile în care a fost dezbătut senatorii nu au fost de acord cu excluderea de pe lista de beneficiari ai ajutoarelor de încălzire a celor care au depozite bancare mai mari de 5.000 de lei.
Conform proiectului de lege respins de către Senat, urmau să fie excluşi de la acordarea de ajutoare de încălzire cei care deţin clădiri sau alte spaţii locative în afara locuinţei de domiciliu sau alte imobile aflate în proprietate, cu excep­ţia locuinţei de domiciliu, autoturisme de mare capacitate, autoutilitare, auto­camioane de orice fel şi remorci, şalupe, bărci cu motor, scutere de apă, iahturi, autobuze şi microbuze. De asemenea, urmau să nu mai primească acest tip de ajutoare nici cei care deţin tractor, combină autopropulsată, utilaje de pre­lucrare agricolă, cum ar fi prese de ulei, moară de cereale, utilaje de prelucrat lemnul – gater, drujbă sau alte utilaje de prelucrat lemnul acţionate hidrau­lic, mecanic sau electric, pe conside­rentul că acest gen de utilaje pot aduce venituri suplimentare proprietarului. 
Cei mai vehemenţi împotriva re­strângerii plajei de acordare a ajuto­rului de încălzire au fost senatorii P.S.D., care s-au legat de prevederea din lege le­gată de deţinerea unei drujbe în gospo­dărie. “Mi se pare nejustificat ca un om de 80 de ani să fie exclus de la ajutorul pentru încălzirea locuinţei pentru că are această drujbă în proprietate”, a declarat senatorul P.S.D. Adrian Ţuţuianu, care a mai spus şi că nu pot fi privaţi de ajutoare şi cei care moştenesc, în urma decesului părinţilor, o casă bătrâ­nească, care devine a doua proprietate.
La nivel naţional, peste 3.200.000 de familii, respectiv aproximativ 11 milioane de persoane, beneficiază de ajutor de încălzire,


Sesizări penale finalizate cu N.U.P.

La Timişoara, în iarna 2009 - 2010 au făcut solicitare de acordare de ajutor de încălzire 13.286 de persoane, dintre care doar 11.186 au îndeplinit condiţiile necesare. Din sutele de cereri de aju­toa­­re ale celor care pretindeau că au ve­­ni­turi zero, doar 141 au fost justificate. Din păcate, verificările sincerităţii so­licitanţilor au o marjă de eroare foarte mare pentru că, potrivit unei hotărâri a Consiliului Local Timişoara de anul tre­cut, doar în 3% din cazuri se fac anchete sociale, pentru cei care cer acest gen de subvenţii. Astfel, cel mai probabil e ca, în calitate de solicitant anual de ajutor de încălzire, să nu fi luat vreodată la întrebări de inspectorii Primăriei.
În urma controalelor recente ale Primăriei, pe străzile Grădinii, Labirint, Lucaci, Mehadia au fost descoperiţi “baştani” care aveau în proprietate mai multe imobile şi solicitaseră ajutor de încălzire. Pe străzile Răsăritului şi Gheorghe Lazăr au fost situaţii în care solicitanţii au inventat membrii de fami­lie inexistenţi, pentru a primi ajutoarele.
”Noi am cerut de multe ori în şe­dinţele de Consiliu Local să se facă publice anchetele sociale efectuate, lucru care nu s-a întâmplat. Iar în cazurile în care s-au făcut sesizări penale, pentru cei care se făceau vi­novaţi de declaraţii în fals pentru ob­ţinerea acestor ajutoare, reprezen­tan­ţii Primăriei susţin că nu s-a mers mai departe de Poliţie sau Parchet, stabi­lindu-se, în toate situaţiile, neînceperea urmăririi penale. Nu a fost măcar un sin­gur caz ajuns în Justiţie, nu mai vorbim de condamnări. Şi atunci nor­mal că de la an la an tentativele de fra­udare sunt tot mai multe”, spune Petru Olariu, preşedintele Federaţiei Asocia­ţiilor de Locatari Timişoara.