Al 27-lea concert în Peştera de la Româneşti, aproape de start

Respectându-se tradiţia instituită în ultimii 27 de ani, în prezent se fac pregătiri pentru ediţia din acest an a concertului-eveniment de la Româneşti, care va avea loc în 23 octombrie. Solişti de primă mână din ţară, dar şi de peste hotare se vor strădui ca şi ediţia din acest an să fie cel puţin la înălţimea celor din anii precedenţi.

Un repertoriu popular, dar nu populist

Mii de spec­tatori iubitori de mu­zică sunt aşteptaţi, şi anul acesta, la cea de a XXVII-a ediţie a Concer­tu­lui simfonic de la Româneşti, care va avea loc în 23 octombrie, de la ora 13. Evenimentul este organizat de Fun­daţia Academică Culturală Ti­mişoara şi Asociaţia Sportivă Speo­timiş, în colaborare cu Consiliul Jude­ţean Timiş, Consiliul Local Timişoara, Primăria Tomeşti, Centrul Judeţean de Cultură şi Artă şi Centrul Cultural Francez.

“În program vor fi incluse lucrări de Strauss, Mozart, Andrew Lloyd Weber. Va fi un repertoriu popular, dar nu popu­list. Marea noutate e venirea unei so­prane din Coreea de Sud, So­yung Yu, care a confirmat participa­rea”,ne-a declarat Ioan Coriolan Gârboni (foto), directorul Filarmonicii Timi­şoara şi preşedinte al Fundaţiei Acade­mice Culturale Timişoara, de 11 ani organi­zator principal al Concer­tului din Peştera de la Româneşti.

Anul trecut, programul, care a inclus lucrări de Bach, Mozart, Haen­del, Piazzolla, Richards, Bernstein şi Holst, în interpretarea orchestrei Big Band Timişoara, sub bagheta dirijorului Franz Hoffner, a reuşit să strângă peste 4.000 de spectatori, care au ig­norat intemperiile vremii şi tempera­turile scăzute din peşteră pentru a asculta muzică de calitate, într-un mediu ambiental de excepţie, care oferă o acustică foarte bună.

O tradiţie care a prins contur

Primele cinci concerte din peş­teră au fost organizate în totalitate de către voluntari, iar când au început concertele cu instrumente simfonice şi inter­pre­tări corale, cu invitaţi şi solişti de sea­mă, din ţară, dar şi din străină­tate, cheltuielile au fost suportate de sponsori.

Din 1999, concertele se desfă­şoară sub patronajul Fundaţiei Acade­mice Culturale Timişoara.

An de an, numărul de spectatori a crescut, de la o mie de spectatori, cât strângea concertul de Româneşti în primii ani de organizare, până la media de peste 6.000 de spectatori, în ultimii ani. De atunci, în fiecare an, la Concer­tul din Peştera de la Româneşti vin tu­rişti din peste 30 de ţări din Europa, din Afri­ca, Japonia şi Statele Unite ale Americii.

Pe scena improvizată din peşteră au concertat de-a lungul timpului nume sonore din arealul muzicii clasice, jazz, blues, rock sau electronice. Melomanii care au vizitat în fiecate toamnă peştera s-au putut bucura de specta­colul oferit de orchestre ale Filarmo­nicii “Bana­tul”, Filarmonica din Arad, orchestrele simfonice ale profesorilor de la Fa­cultatea de Muzică, corurile “Mar­gana”, “Sabin Drăgoi”, “St. Rafai­lo Banatski” (Serbia) şi “Canon”, for­ma­ţiile “Bega Blues Band”, “Survolaj”, “Nightlosers”, “Cargo”, “Zdob şi Zdub”, dar şi de solişti de marcă cum ar fi Şte­fan Ruha, Alexandra Guţu, Kathleen Evans, Ga­briel Croitoru.

O piatră de încercare pentru organizatori

În ultimii ani, Consiliul Local Ti­mişoara şi Consiliul Judeţean Timiş au dus greul suportării cheltuielilor afe­rente organizării concertului de la Ro­mâneşti. Totuşi, faţă de alte eveni­mente culturale gen rugi sau baluri, concertul de la Româneşti îşi merită din plin banii primiţi, chiar de la buget, fiind o mostră de cultură autentică.

Pe lângă bugetul mediu de 300.000 de lei, organizarea acestui eveniment este posibilă şi datorită muncii, uneori titanice, a unui inimos grup de volun­tari, iubitori ai muzicii. Speologii lucrea­ză o săptămână pentru ame­najarea locaţiei, şi încă trei zile după concert. Toate instrumentele, toate echipamen­tele electronice trebuie că­rate în mână până sus, în peşteră.  

Un concert cu o tradiţie de 27 de ani, născut în urma unui vis

Beneficiind de o acustică deosebită, Peştera Româneşti a fost, pentru prima dată, gazda unui concert în 1984, an în care Cercul Speotimiş organiza cel de-al 12-lea Congres Republican de Speologie Speosport, la care au participat peste 500 de speo­logi din întreaga ţară.

Primul concert din Peştera Româneşti a fost unul simfonic, inaugurat sub egida Speosport, pe 11 octombrie 1984. Ideea i-a venit în vis unui speolog, doctorul Constantin Lupu (foto), mem­bru fondator al Asociaţiei Spor­tive Speotimiş Timişoara. “Nu ştiu nici acum ce a fost acel mo­ment – am avut un vis, legat de o muzi­că foarte frumoasă într-un mediu spectaculos, de culoare albastră, vis de pe urma căruia am rămas cu această idee”, ne-a declarat Constantin Lupu.

La început, nici nu ştia dacă acustica peşterii ar fi potrivită pentru acest gen de eveniment. “Nu ştiam dacă e posibil, dacă e un mediu potrivit pentru aşa ce­va. Într-un final am căutat şi am găsit locul cu cele mai puţine re­verberaţii, unde ecoul nu era de­ranjant, iar acustica era una de excepţie. Acesta a rămas locul în care s-au organizat concerte an de an”, mai spune Constantin Lupu.

Până la organizarea primului concert, speologii au trebuit să facă “muncă de convingere”, în spiritul vremii, cu Securitatea şi să obţină aprobări. În cele din urmă s-a reuşit să se strângă toată documentaţia necesară şi s-a putut organiza primul concert. Reacţiile au fost neaşteptat de bune, atât în ţară, cât şi în afara ei. “Ştirea a apărut în foarte multe publicaţii occidentale – noi nu aşteptam la acest lucru, am fost luaţi prin surprindere”, mărturiseşte Constantin Lupu. Articolele favorabile din presa vestică – la care oficialii R.S.R., dar şi reprezentanţii Securităţii erau foarte sensibili –, a făcut posibil ca şi în următorii ani să poată fi organizat concertul de la Româneşti.

De altfel, un articol dintr-un ziar apărut la Berlin, numit “Mo­zart într-o peşteră din Carpaţi”, a născut ideea ca W.A. Mozart să devină patronul spiritual al aces­tei serii de concerte.

În prima fază, localnicii din Româneşti au fost reticenţi atât în ceea ce priveşte prezenţa unui număr foarte mare de străini în zonă, pe perioada organizării concertului, cât şi faţă de ideea de muzică în peşteră, lucru con­si­derat “necurat”. A fost nevoie să participe la câteva concerte o serie de feţe bisericeşti din zonă pentru ca oamenii să realizeze că nu se petrecea nimic “necurat” în Peştera de la Româneşti. În­cet-încet, între localnici şi orga­nizatori s-au legat prieteni. Mulţi s-au oferit să dea o mână de ajutor la organizarea evenimen­tului şi majoritatea nu ratează nici acum concertul, chiar dacă unii nu mai prind loc în “sală” şi trebuie să se mulţumească cu o audiţie în afara peşterii. Pentru mulţi dintre localnici e, poate, singurul eveniment cultural real la care au acces pe par­cursul unui an întreg. Şi tocmai ideea aceasta, de special, de eveni­ment destinat culturali­zării şi modelării gusturilor mu­zicale ale publicului, a făcut ca în niciun an să nu se instituie un sistem de taxere a publicu­lui, cu bilete, concertul rămâ­nând unul gra­tuit.

O peşteră unicat în Europa de Est

Româneşti este cea mai cunoscută peşteră din Mun­ţii Poiana Ruscă, fiind amin­tită şi sub numele de Peştera Mare de la Fereşeşti sau Peş­tera cu Apă. Este situată la sud-est de satul Româneşti, în versantul stâng al Văii Fărăşeşti. Face parte din categoria peşterilor mijlocii, cu o dezvoltare totală de 1.450 m, dispusă orizontal pe trei nivele.

Existenţa peşterii a fost cunoscută omului din cele mai vechi timpuri, drept dovadă stând urmele de lo­cuire chiar din perioada paleoli­ti­cului.

Primele cercetări efec­tute în Peştera Româ­neşti au fost de natură geo­logică şi faunistică, realizate de T. Orthmayr, în 1872. Cerce­tări speologice mai complexe au fost realizate abia după aproape o sută de ani, în 1963, când a fost rea­lizat şi primul plan topografic al peş­­terii. Săpături arheo­logice făcute în peşteră au scos la iveală oase de urs de cavernă şi obiecte provenind de la o aşezare neolitică: un depozit de cereale, ceramică aparţinând culturilor de Tisa şi Coţofeni, precum şi o va­tră, acum reconstituită şi expusă la Muzeul Banatului, unde se păstrează şi resturile de urs de cavernă.

Peştera a fost explorată pe o distanţă de 1450 de me­tri, aflându-se încă în curs de explorare. Galeriile acce­sibile turiştilor însumează 340 de metri. Intrarea, lată de 9,5 metri şi înaltă de 2, luminează calea vizitatorului pe o distanţă de 70 metri, du­pă care utilizarea unui sis­tem de iluminare artificială devi­ne necesară. Galeria princi­pală este aproape rec­ti­linie, de mari dimensiuni, atin­gând dimensiunile cele mai mari în Sala Liliecilor, numită astfel datorită colo­niei de li­lieci ce sălăşluiesc aici.

De altfel, şi cutuma orga­nizării concertelor la sfâr­şitul lunii octombrie este le­gată tot de lilieci, astfel încât să nu se deranjeze perioada de împerechere a acestor vie­­tăţi care populează peştera.