“Alarmă corporatistă” vizând ieftinirea medicamentelor

Intenţia Ministerului Sănătăţii de a reduce cu 15% preţul medicamentelor destinate afecţiunilor cronice, distribuite şi decontate prin intermediul programelor naţionale de sănătate, a declanşat reacţii prompte din partea producătorilor şi distribuitorilor de medicamente, vehiculându-se varianta dispariţiei de pe piaţă a acesor tipuri de produse farmaceutice. Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice nu dă credibilitate acestor ipoteze alarmiste.

Reacţii rapide la proiectul de ieftinire a medicamentelor

“Numărul de pacienţi care bene­ficiază de serviciile oferite de sistemul public de sănătate creşte permanent, şi, în consecinţă, au crescut cheltuie­lile suportate din surse publice”, aşa îşi mo­tivează Ministerul Sănătăţii un proiect de ordin ce ar urma să intre în vigoare din august, care prevede reducerea cu 15% a preţului medicamentelor din lista celor destinate bolnavilor cronici, compensate şi distribuite prin pro­gra­mele naţionale de sănătate.

Imediat au apărut reacţii negative legate de această măsură, conside­rân­du-se că ieftinirea acestor medicamen­te ar duce la creşterea speculei cu produ­se farmaceutiuce, putând exista între­prinzători care să cumpere cantităţi mari de medicamente de pe piaţa ro­mânească, pe care să le revândă la pre­ţuri mai mari în statele vest-europene. Conform aceloraşi teorii, bolnavii cro­nici şi-ar găsi cu greutate medica­mentele necesare, pe o piaţă acaparată de speculanţi.

Pe lângă ieftinirea medicamen­telor de pe programele de tratare a afecţiunilor cronice, noile propuneri legislative reduc semnificativ adaosul comercial practicat de către distri­buitorii de medicamente şi farmacii, adaos care, în unele cazuri, este “ajus­tat negativ” cu peste 50%.

C.O.P.A.C. : “Să nu le plângem, de milă corporaţiilor farmaceutice”

Reprezentanţii Coaliţiei Orga­nizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice consideră că, în mare parte, zvonurile alarmiste legate de efectele negative ale ieftinirii medicamentelor, sunt lansate de unii producători şi distribuitori de medicamente speriaţi de posibilitatea diminuării marjei de profit. “Producătorii vor continua să vândă pe plan naţional, pentru că nu pot ignora o piaţă de dimensiunea Ro­mâniei. Aici este vorba despre un răz­boi între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii, pe de o parte, şi producătorii de medica­mente, pe cealaltă parte. Ministerul Sănătăţii ştie probabil că nu prea mai are fonduri pentru medicamente. În contextul în care se vorbeşte de găsi­rea de soluţii pentru plata pensiilor, medicamentele trec pe planul doi. De aceea se propun tot felul de măsuri de reducere a sumelor alocate pentru subvenţionarea medicamentelor”, spune Cristian Roşu, vicepreşe­din­tele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice.

Pe de altă parte, susţin re­pre­zentanţii C.O.P.A.C., companiile pro­ducătoare de medicamente, vizate de reducerile de preţuri şi adaosuri, nu sunt în postura de a fi compătimite. “Nu cred că e cazul să le plângem de mi­lă companiilor din domeniul farma­ceutic. Şi anul trecut au existat micşo­rări de preţuri, şi s-a folosit acelaşi ton alarmist ca acum, s-a spus că nu vor supravieţui acestor măsuri, iar la sfâr­şitul anului aproape toate companiile farmaceutice au raportat cote de profit foarte mari. Aşa că nu ştiu de ce ar cere aceste corporaţii compasiunea populaţiei”, precizează vicepreşe­din­tele C.O.P.A.C.

Discontinuităţi la furnizarea medicamentelor pentru bolnavii HIV/SIDA

Ministerul Sănătăţii a recurs la aceste măsuri de ajustare a preţurilor şi la taxarea suplimentară a distri­buitorilor şi producătorilor de medi­camente şi pentru că resursele finan­ciare sunt tot mai limitate, lucru de­monstrat de discontinuităţile proce­sului de furnizare a medicamentelor pentru bolnavii cu afecţiuni cronice, semnalate inclusiv în Timiş.“Pe tratamentul medicamentos al bolna­vilor cu HIV/SIDA au mai existat discontinuităţi ale tratamentului, din cauza întârzierilor cu care au fost acordate sumele necesare. Am fost nevoiţi, de asemenea, să le facem prescrieri pentru perioade mai mici de timp, pentru că nu existau banii ne­cesari pentru acoperirea tratamen­tului pe o lună, de pildă”, spune me­dicul epidemiolog Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infecţioase “Victor Babeş” Timişoara. Medicul timişo­rean mai spune că, în aceste condiţii, bol­navii sunt nevoiţi să-şi întrerupă tra­tamentul până când sunt alocate noi fonduri pentru medicamente, achizi­ţionarea din fonduri proprii a respec­tivelor produse nefiind o opţiu­ne, din cauza preţurilor foarte mari. “Tra­tamentul pe lună a unui bolnav de HIV - SIDA variază între 2.000 şi 6.000 de lei, în funcţie de stadiul bolii şi rezistenţa la medicamente”, pre­cizează Virgil Musta.