Alcoolul tax-free din Serbia, trecut cu rezervorul în România

În ultimii ani s-a vorbit foarte mult despre traficul cu ţigări aduse pe piaţa neagră din vestul ţării de la duty-free-urile din zona de graniţă sau direct din Serbia. Prea puţin s-au adus în discuţie prejudiciile provocate cu contrabanda cu alcool, deşi valorile şi cantităţile vehiculate sunt cel puţin comparabile.

Misterioasele “sticle fără producător”

La fel ca în cazul ţigărilor netim­brate, şi alcoolul neaccizat are o piaţă a lui, clienţi fideli fiind cei cu posibilităţi materiale reduse, mai mult sau mai pu­ţin dependenţi de consumul de alcool.

Spre deosebire de acest segment, piaţa alcoolului neaccizat mai are încă un segment de desfacere deosebit de important : e vorba despre zona de mici chioşcuri sau birturi de cartier, unde apar adesea pet-urile de 0,5 litri, alintate “buletine”, care, pe etichetă, în cazul în care au aşa ceva, nu au identificat niciun fel de nume de producător sau date de contact. O bună parte din acest alcool este de producţie internă, de la cei cu instalaţii clandestine de distilare, dar cea mai mare parte a materiei prime este adusă din Serbia, după cum confirmă şi reprezentanţii Direcţiei pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara.

Piaţa este uriaşă, şi mult mai greu de depistat decât în cazul celei a ţigări­lor, pentru că tranzacţiile sunt în regim închis şi nu sunt desfăşurate în spaţii deschise, publice, cum e cazul comer­ţului de ţigări. Chioşcarii ştiu care sunt clienţii de încredere, care pot fi serviţi cu stocuri de băuturi de acest gen. La fel, barmanii sau proprietarii crâşmelor de cartier ştiu cum să combine băutura timbrată cu cea neaccizată, în aşa fel încât profitul să fie asigurat.

Faţă de această piaţă uriaşă, amen­zile sau descoperirile făcute de Vamă, căreia i s-au transferat de ani buni com­petenţele integrale legate de controlul produselor accizabile, sunt adesea in­signifiante. Conform informaţiilor co­municate de către Direcţia pentru Ac­cize şi Operaţiuni Vamale Timişoara, anul trecut, în Timiş, cu ocazia controa­lelor efectuate la producătorii şi co­mer­cianţii de băuturi alcoolice din ju­deţ inspectorii Regionalei timişorene au dat amenzi de doar 49.900 de lei, sta­bilind suplimentar sume la buget în valoare de 121.924 de lei.

În acest an, poate şi pe fondul veştilor tot mai insistente legate de reorganizarea şi restructurarea struc­turii vamale, a crescut spectaculos plafonul amenzilor administrate, până la suma de 164.500 de lei.

Nici o fabrică ilegală descoperită în Timiş

În ultimii doi ani, deşi susţin că s-au chinuit să găsească astfel de unităţi, inspectorii D.R.A.O.V. Timişoara nu au reuşit să depisteze nicio fabrică ilegală sau neautorizată de producere a băuturi­lor alcoolice. Ceea ce confirmă că grosul alcoolului neaccizat intrat în ţară vine din Serbia, fiind prelucrat pe plan local.

De asemenea, faţă de dimensiu­nea potenţialul pieţei, confiscările făcute de D.R.A.O.V. Timişoara nu sunt spec­taculoase, dimpotrivă. Anul trecut, pe toată perioada de control de 12 luni s-a reuşit să se confişte doar 492 de litri al­cool şi băuturi alcoolice, adică aproxi­mativ 40 de litri de alcool pe lună. Şi mai prost a stat situaţia în acest an, când în primele şase luni structurile D.R.A.O.V. Timişoara au reuşit “performanţa” de a confisca în judeţ cantitatea de 76 de litri de alcool, adică 12 litri pe lună. Din această cantitate confiscată, doar 19 sticle de băuturi alcoolice (aproximativ 13 litri) au fost valorificate prin maga­zinul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Timiş, restul cantităţii fiind distrusă.

Totuşi, faţă de aceste rezultate ob­ţinute, mobilizarea a fost destul de ma­re :  în anul 2010 D.R.A.O.V. Timişoara a realizat în Timiş 83 de acţiuni şi con­troale, precum şi două inspecţii fiscale, la 163 agenţi economici.  Iar în prima jumătate a anului 2011 au fost realizate 73 de acţiuni şi controale la 91 de agenţi economici. 

Alcool tax-free de import

În privinţa alcoolului intrat în ţară din Serbia, structurile D.R.A.O.V. Timi­şoara precizează că în anul 2010 au fost confiscaţi 1.712 litri alcool şi bău­turi alcoolice, majoritatea de provenien­ţă sârbească, iar în primul semestru al acestui an, 919 litri alcool şi băuturi al­coolice, tot de provenienţă sârbească.

Directorul adjunct al Regionalei Vamale timişorene, Nicolae Stoican, spune că de multe ori imaginaţia contrabandiştilor de alcool pare să nu cunoască limite. “Alcoolul se aduce în ţară fie pe fâşia verde, cu cărăuşi spe­cializaţi, fie se încearcă introducerea sa în ţară prin punctele vamale, încer­cându-se, în diverse moduri, camufla­rea cantităţii transportate. Am avut recent un caz interesant de contra­ban­dă de alcool de la sârbi. Şoferul îşi tre­cuse maşina pe gaz, pe GPL, tubul de gaz fiind montat în portbagaj, pentru a nu fi observat. Iar în rezervorul spălat bine am găsit 60 de litri de alcool. Ge­nul acesta de moduri de operare sunt greu de depistat, şi prin curse regulate făcute de aceşti oferi se ajunge la cantităţi mari de alcool transportate, prejudiciul produs bugetului de stat fiind pe măsură”.

Modalităţile de transport folosite de cărăuşi sunt variate, lucru dovedit de cazuistica specifică vestului ţării. În mai 2010, când “lotul Moraviţa”, ares­tat, în februarie anul acesta, de D.N.A. îşi desfăşura din plin activitatea la punctul de frontieră şi biroul vamal aferent, un autocar plin de contraban­dişti a trecut pe sub nasul vameşilor de la Stamora Moraviţa burduşit cu marfă de contrabandă, fiind oprit de agenţii de circulaţie pe DN 59, în Denta. În el au fost găsite 2.500 de pachete de ţigări şi aproape o sută de litri de alcool pentru care nu existau documente de provenienţă. În fiecare bagaj au fost găsite şurubelniţe şi alte ustensile, “turiştii” desfăcând părţi din autocar înainte de controlul vamal, pentru a ascunde marfa.

În acest an, în luna martie, în lo­calitatea Dumbrăviţa, într-un Renault oprit la control tot poliţiştii rutierişti au găsit 255 de sticle de un litru pline cu alcool. Toată cantitatea de băutură provenea din Serbia, fiind greu de în­ţeles cu o asemenea cantitate de mar­fă a trecut vama fără să fie observată de către vameşii sau poliţiştii de fron­tieră de la Moraviţa.

Contrabandă cu tirul

Tot în acest an, în luna martie, un caz instrumentat de poliţiştii de fron­tieră din Satu Mare a fost de natură să dea un indiciu legat de dimensiu­nea reală a pieţei alcoolului la negru.

Protagonistul acestui caz a fost un timişorean, care s-a prezentat Vama Petea, din Satu Mare, la volanul unui tir încărcat cu 12.900 de sticle de băuturi alcoolice scumpe, printre care whiskey şi tequilla. Marfa era adusă din Germania, din Hamburg, iar vame­şii şi-au dat seama că nicio sticlă nu avea timbrul specific, care indică fap­tul că accizele au fost plătite. Vameşii au vrut iniţial să verifice doar actele tirului, însă şi-au dat seama că actele de provenienţă şi expediere erau mo­dificate, astfel că au decis să verifice şi marfa în sine, a cărei valoare este de aproximativ 250.000 de euro.

Conducătorul tirului, timişorea­nul Miron Alin, a declarat că trans­porta marfa pentru două firme, din Bi­hor şi Covasna, dintre care s-a ade­verit că una nu există, iar cealaltă nu recunoaşte comanda.

În acest caz, e posibil ca alcoolul să fi fost destinat, de fapt, pieţei alter­native din vestul ţării.

După primele cercetări efectuate de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu Mare, anchetatorii au tras concluzia că în spatele acestor tranzacţii ar putea sta, de fapt, un grup infracţional cu experienţă, care are încrengături şi în Ungaria. “Marfa a fost plătită la Hamburg în bani cash, astfel că nu există vreun ordin de pla­tă. Bănuim că această firmă de trans­port este de fapt un grup infracţional cu încrengături în Ungaria care s-a mai folosit şi cu alte dăţi de firme fan­tomă. Deocamdată doar şoferul TIR-ului este cercetat pentru contra­bandă la Codul Fiscal, însă cercetările vor fi extinse şi asupra firmei pe care o repre­zintă, dar şi asupra beneficia­rilor”, au precizat reprezentanţii Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu Mare.

În cele din urmă, varianta vehicu­lată de şoferul tirului, legată de faptul că transporta marfă pentru două fir­me, a fost negată de acesta. Timişo­reanul şi-a modficat declaraţia, susţi­nând că marfa a fost adusă pentru el. Cercetările continuă şi acum pentru stabilirea cu exactitate a condiţiilor în care marfa a fost comandată, plătită şi transportată, respectiv pentru a se afla cu ce scop a fost alcoolul adus în ţară, respectiv pe ce teritoriu s-a dorit comercializarea lui.

Atât transportatorii, cât şi bene­fi­ciarii acestui transport vor fi acuzaţi de contrabandă şi riscă o pedeapsă cu în­chisoarea cuprinsă între doi şi şapte ani.

România se situează cu 20% peste media consumului de alcool din U.E.

România este, oricum, o ţară unde comerţul cu alcool continuă să rămâ­nă o îndeletnicire profitabilă, din cau­za consumului destul de mare, lucru care favorizează contrabanda. Cu 18,5 litri de băuturi alcoolice consumate pe cap de locuitor, România se situea­ză cu 20% peste media consumului de alcool din Uniunea Europeană, potrivit datelor furnizate de Asociaţia pentru Lupta Îm­potriva Alcoolismului şi Toxicomanilor.

Consumul ridicat de băuturi alcoo­lice al românilor este dublat şi de o preferinţă pentru băuturile puternic alcoolizate. În ciuda unei scăderi a volumului de băuturi spirtoase vându­te, cifra de afaceri a principalilor  ju­cători de pe piaţa băuturilor alcoolice a crescut în ultimul an.

“În România sunt aproximativ două milioane de persoane care consumă alcool în exces”, spun reprezentanţii Asociaţiei pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomanilor.

“Din studiile făcute în Timiş de Direcţia de Sănătate Publică reiese că, într-adevăr, mai ales la populaţia tânără, consumul de alcool este unul dintre principalii factori de risc. Mai grav e că sunt o serie de tineri care în­­cadrează unele băuturi alcoolice în ca­tegoria alimentelor, considerând con­sumul constant al acestora drept un lucru firesc”, spune Kalliope Silber­berg, consilier medical la Biroul pen­tru Promovarea Sănătăţii al D.S.P.T.