Alergie la recensământ

Cum foarte multe dintre strategiile şi rapoartele oficiale din ultimii ani au avut o marjă de eroare destul de mare, având la bază date statistice de la recensământul din 2002 care, pe unele segmente, nu mai au nicio relevanţă, se speră ca prin recensământul de anul acesta, să se reuşească realizarea unei imagini cât mai aproape de realitate a României de astăzi. Există însă destule suspiciuni legate de atingerea acestui obiectiv, suspiciuni legate atât de reacţia deloc favorabilă a unei părţi din eşantionul supus recensământului de probă, din luna mai, cât şi de lipsa de pregătire în domeniul statistic al celor care vor culege datele.

Reacţii nefavorabile la recensământul-test

Ca o pregătire la Recensă­mântul populaţiei şi locuinţelor care va avea loc în ultima parte a lunii octombrie, Institutul Naţional de Statistică a derulat în toată ţara un recensământ parţial de probă, iar rezultatele acestuia, centralizate, ilus­trează că, poate într-o proporţie mai mare ca în 2002, oamenii nu sunt foarte cooperanţi. Rata de refuz a fost una fără pre­cedent, cele mai reticente fiind familiile de etnie romă, care se tem probabil că declararea datelor solicitate ar putea să le aducă în situaţia ca, în urma unui control, să li se sisteze acordarea diverselor ajutoare sociale de care beneficiază.

Îngrijoraţi de rata mare de refuz din recensământul-pilot, şefii I.N.S. avertizează că per­soanele care nu vor să declare recenzorilor datele cuprinse în chestionarele pentru recensă­mântul populaţiei ar putea fi amendate cu până la 1.000 de lei.“Declararea datelor de re­censământ este obligatorie. Există obligativitatea persoane­lor de a declara datele de re­cen­sământ, precum există şi po­sibilitatea de a ne verifica dacă-i păstrăm confidenţialitatea. Este la fel peste tot în Europa”, a declarat prof. univ. dr. Vergil Voineagu, preşedintele Institu­tului Naţional de Statistică.  

În Timiş, recensământul de probă a fost efectuat în şase sectoare, trei în Timişoara, unul în comuna Cenei şi două în comuna Che­vereşu Mare (un sector în Chevereş şi unul în Dragşina). Având în vedere importanţa socială a acestei cercetări sta­tistice, care anul acesta se va desfăşura în toate ţările U.E., sub sloganul “Pen­tru că fiecare contează”, timi­şenii au fost ru­gaţi să sprijine realizarea Re­censământului Populaţiei şi Lo­cuinţelor.

Sorin Belea, directorul Direcţiei Regionale de Statis­ti­că Timiş, spune că în judeţ nu au fost situaţii în care oamenii să nu fie cooperanţi.“Acest re­censământ de probă a avut şi scopul de a ne face o idee des­pre cât poate «duce» fiecare re­cenzor. A reieşit că un recen­zor poate recenza pe zi aproxi­mativ 250 - 300 de oameni, fapt pe baza căruia putem să apro­ximăm cifra personalului ne­cesar pentru activitatea de re­cenzare : 2.000 de oameni. Vor fi chestionare similare ca şi grad de complexitate cu cel din 2002”, mai spune Sorin Belea.

De operaţiunea de recru­ta­re a recenzorilor se vor ocupa Primăriile. “Vor fi oameni din zonă – nu văd rostul unor va­rian­te în care să vină oameni din Timişoara care să facă re­cenzia în judeţ. Vor fi oameni care nu au venituri mari, dar ca­re au un anumit nivel de cu­noştinţe despre zonă, despre specificul şi locuitorii acesteia”, precizează şeful Direcţiei Re­gionale de Statistică Timiş. Primăriile vor începe selectarea personalului care se va ocupa de recensământ la începutul lunii august, pe baza unor cri­terii stabilite de către Institutul Naţional de Statistică.

Datele culese la recen­să­mântul parţial par să indice, inclusiv în Timiş, o scădere destul de accentuată a pop­u­laţiei. Conform conducerii I.­N.S., di­ferenţa mare legată de numărul populaţiei, în com­paraţie cu statistica din 2012, ar putea fi cauzată atât de sporul negativ al populaţiei ( mai multe decese decât naşteri), precum şi de cei care au plecat peste hotare, la muncă, definitiv sau temporar.

Rezerve legate de gradul de pregătire a recenzorilor

Prof. univ. dr. Ştefan Bu­zăr­nescu, de la Catedra de So­ciologie şi Antropologie a Uni­versităţii de Vest, se declară în dezacord cu recrutarea de per­so­nal necalificat care să facă mun­ca de recenzare. “Recen­să­mân­tul reprezintă un diag­nostic la nivel de ţară, care are o impor­tanţă imensă. Iar dacă un aseme­nea demers se face cu oameni recrutaţi din toate mediile, fără o minimă pregă­tire, fără nişte cunoştinţe de sociologie de ba­ză, rezultatul va fi pe măsură. De­geaba aceşti oameni recrutaţi, care sunt ne­pregătiţi, vor pune suflet în ce fac dacă, de fapt, nu vor şti ce fac. Dacă poate să vi­nă oricine să fie operator de in­terviu, iar aceste persoane re­crutate nu vor avea decât pre­o­cuparea de a completa, ori­cum, chestio­narele cearşaf, da­tele fiind in­troduse ca într-un mala­xor, tot acest demers va fi unul inutil”, apreciază Ştefan Buzăr­nescu. Aceas­tă ipoteză i se pare cu atât mai îngrijorătoare cu cât, într-o asemenea variantă, s-ar putea face foarte uşor mani­pu­lări şi interpretări trunchiate ale datelor culese, inclusiv prin in­termediul unor programe de in­terpretare concepute în aşa fel încât să influenţeze rezultatele. 

Realizarea unor astfel de recensăminte la intervale de zece ani, aşa cum se întâmplă în România, i se pare relevantă lui Ştefan Buzărnescu din punct de vedere al evaluării activităţii şi caracteristicilor principale ale unei generaţii.

Cinci milioane de lei, costul recensământului în Timiş

Bugetul alocat recensă­mân­tului este, la nivel naţional, de peste 200 de milioane de lei. Pen­tru recenzarea timişenilor şi a gos­podăriilor acestora se vor chel­tui aproximativ cinci milioane de lei.

Conform reprezentanţilor I.N.S., Recensământul popu­laţiei şi locuinţelor va oferi in­for­maţii interesante şi utile în do­menii de importanţă majoră – for­ţa de muncă disponibilă, şo­majul, starea clădirilor şi a in­frastructurii locale, dezvol­tarea economică regională, co­muni­tăţile etnice şi religioase, numă­rul de emigranţi şi imi­granţi.

Senatorul timişean P.D.-L. Gheorghe David, care a făcut mai multe interpelări legate de necesitatea pregătirii temeinice a recensământului din 2011, an­ticipează că, cel puţin din punct de vedere demografic, acesta va furniza surprize. „Ne este cu­noscut faptul că, aidoma majo­rităţii ţărilor europene, în ulti­mele două decenii, în România, sporul natural al populaţiei a fost constant negativ. Înainte de această dată, el a fost menţinut relativ ridicat nu numai datorită faptului că cuplurile fertile, ti­neri mai ales, şi-ar fi dorit nea­părat mai mulţi copii, ci şi legis­laţiei prin care a fost inter­zis avortul”. Senatorul mai spune că, dacă la re­censă­mântul din 2002 numărul românilor a fost de 21.680.974, “cifra rezultată în urma Recensământului din acest an va fi şi mai mică, dacă îi avem în vedere pe cei circa două milioane de români care au emigrat definitiv sau lucrea­ză temporar peste hotare”.

Timişul în cifre

Deşi la nivel local foarte multe studii de fezabilitate, rapoarte şi strategii adminis­trative se bazează pe datele de la Recensământul din 2002, acestea nu mai reflectă de ani buni realitatea, mai ales că Timişul este unul dintre ju­deţele cu o viaţă economică extrem de dinamică, dar şi cu o evoluţie demografică mereu în schimbare.

Periodic, I.N.S. a mai fă­cut evaluări parţiale, pe do­menii de activitate, ale prin­cipalelor caracteristici socio-economice. Astfel, ultimele buletine statistice judeţene făcute publice arată, pentru Timiş, o situaţie care nu se mai potriveşte cu cea din 2002.

Potrivit ultimului Raport statistic judeţean, cifra de afaceri din industrie a con­tinuat să scadă, cu toate de­claraţiile legate de ieşirea din criză. Destul de bine, raportat la economia judeţului, pare să o ducă mai degrabă industria hotelieră, crescând surprin­zător de mult numărul înop­tărilor în hotelurile din Timiş, de la 472 în martie anul trecut la peste 700 în iunie anul aces­ta. Sectorul construcţiilor con­tinuă să meargă prost, sta­tisticile indicând o scădere nu spectaculoasă, dar constantă a numărului de autorizaţii pen­tru clădiri rezidenţiale elibe­rate pe lună : de la 137 în mar­tie 2010 la 132 de autorizaţii în prezent. Faţă de perioada de dinainte de criză, când se fă­ceau multe investiţii şi se în­matriculau în judeţ sute de so­cietăţi cu capital străin, acum s-a ajuns la 35 de înmatricu­lări pe lună. 

Numărul salariaţilor e în scădere, potrivit I.N.S., de la 204.000 în martie 2010 la apro­ximativ 195.000 în prezent. Dintre aceştia, 5.000 lucrează în agricultură, 7.800 în indus­trie şi construcţii şi 112.000 în sectorul serviciilor.

Câştigul salarial mediu brut este şi el în scădere, de la 2.123 de lei pe persoană în martie anul trecut la 1.903 lei în prezent. Rata şomajului e, de asemenea, în scădere, de la 4,5% în martie 2010 la 2,4% în prezent. În creştere este numă­rul mediu al pensionarilor, de la 143.000 în martie 2010 la peste 148.000 în prezent.

În ultima lună consem­na­tă în Buletinul lunar judeţean au fost 493 de naşteri şi 698 de decese, sporul natural fiind unul dezastruos : - 205. În ace­eaşi lună au existat 95 de căsă­torii şi 78 de divorţuri. În com­paraţie, în luna de referinţă martie 2010 au existat 574 de naşteri, 668 de decese, un spor natural de -94, 179 de căsătorii şi 82 de divorţuri.