Recent mai mulţi europarla­men­tari au avut iniţiativa constituirii unei alianţe parlamentare al cărei scop e promovarea drepturi­lor copiilor, pe fondul constatării că actualul context economic pune în situaţii de risc tot mai mulţi copii din aproape toate statele europene. Şi în România criza economică a dus, în siste­mul de protecţie a drepturilor copilului, la o criză de personal accentuată şi la o scădere a resurselor financiare alocate.


Coaliţie parlamentară ce militează pentru drepturile copiilor

Plecând de la constatarea că, în Europa, 20% dintre minori trăiesc în să­răcie, sunt discriminaţi şi au pro­ble­me în accesarea drepturilor de bază, zilele trecute, Parlamentul Eu­ropean a insti­tuit „Alianţa pentru Copii“, o gru­pare parlamentară ce are ca scop pro­movarea de legi care să asigure o mult mai bună protecţie a drepturilor copi­lulului în toate sta­tele membre. „Scopul Alianţei este de a proteja mi­norii în politicile in­terne şi externe, intro­ducând drep­turile acestora în toa­te acţiunile şi programele U.E. Grupul are suportul UNICEF şi al altor O.N.G.-uri an­ga­jate în apărarea copiilor. Din aces­ta fac parte preşedinţii a şapte comisii parlamentare. Dorim ca şi alţi euro­de­putaţi să facă parte din grup, de­oarece Tratatul de la Lisabona şi Carta Dreptu­rilor Fun­da­mentale re­cunosc copiii ca şi ce­tăţeni europeni cu drepturi depline, dându-ne posi­bilitatea de a trans­pune acest princi­piu în lege”, a de­clarat ini­ţia­torul alianţei parlamen­tar, europar­lamen­tarul italian Ro­berta Angelilli.

Prin noua alianţă parlamentară se doreşte promovarea unui pachet legis­lativ care include măsuri pri­vind com­baterea răpirii minorilor, privind copiii neînsoţiţi, protejarea acestora în ca­drul familiei şi aju­tarea copiilor victime ale violenţei. „În Europa, rămân multe proble­me de rezolvat, de exemplu abandonul şcolar, copiii de etnie romă şi noile forme de sărăcie, care se extind în U.E. şi care vor afecta în primul rând copiii. În restul lumii există probleme mari: copiii-soldaţi, exploa­tarea copiilor în crima organizată şi muncă. Lucrăm cu O.N.G.-uri pen­tru a promova programe şi politici în ţările în curs de dezvoltare. Dar tre­buie să începem cu Europa, deoa­rece avem mai multă putere de a impune obligaţii statelor membre şi de a aduce, deci, o schimbare”, a mai precizat Roberta Angelilli.


Bugetele de criză afectează sistemul de protecţie a copilului

Anul trecut, în Timiş s-au luat peste 550 de măsuri de protecţie specială a copiilor aflaţi în situaţii de risc. Peste 100 de copii cu părinţi ple­caţi în străinătate au trebuit monito­rizaţi în 2010, existând suspiciuni că nu sunt bine îngrijiţi de cei cărora le-au fost plasaţi temporar în îngrijire.

În Timişoara, tot anul trecut, peste 30 de copii au fost supravegheaţi, bănuindu-se că au fost victimele unor abuzuri, de diverse forme, iar în şapte cazuri Primăria Timişoara a trebuit să pună nume şi prenume unor copii găsiţi sau abandonaţi în maternitate.

La toate acestea s-au adăugat şi circum­stanţele agravante produse de politicile de asuteritate bugetară în sistemul de protecţie a copilului şi asis­tenţă socială. „În momentul de faţă, în Timiş se înregistrează o criză de perso­nal acută în sistemul protecţiei copilu­lui şi asistenţei sociale. Mulţi au plecat din sis­tem din cauza salariilor mici. În plus, oamenii rămaşi, confruntaţi cu o supra-aglomerare de sarcini, trebuie să se descurce şi în condiţiile unor fi­nanţări insuficiente. Gândiţi-vă că în ul­timii ani, la alimente, au existat multe pro­duse care s-au scumpit şi cu 50%. Iar alocaţia de hrană dată de către stat este neschimbată de mai bine de trei ani. Practic, cu aceşti bani, care nicicând nu au fost foarte mulţi, se pot cumpăra acum mult mai puţine alimente ca acum trei sau patru ani”, declară Adrian Marcu, liderul sindical al Sindi­catului Pro As Timiş, care reprezintă angajaţii din sectorul protecţiei copi­lului şi asistenţei sociale.