În această lună consilierilor judeţeni le va fi propus pentru aprobare un proiect de Hotărâre de Consiliu Judeţean ce prevede majorarea raţiei de hrană pentru copiii instituţionalizaţi în centrele de specialitate ale Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş. Deşi a existat o creştere a inflaţiei şi s-a majorat cota de TVA, norma de hrană a copiilor din aceste centre a rămas de multă vreme „înţepenită” la acelaşi cuantum.


Opt lei pentru trei mese şi două gustări

Cu toate că în ultimii doi ani preţul alimentelor a crescut cu un procent destul de mare, sumele alocate pentru hrana copiilor din centrele Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş au rămas la acelaşi nivel.

De aceea, în această lună, consi­lierilor judeţeni li s-a înaintat pentru aprobare în plenul C.J.T. o propunere de majorare a sumei alocate Direcţiei pentru Protecţia Copilului pentru hra­na copiilor din centrele subordonate.

Conducerea D.G.A.S.P.C. Timiş şi-a motivat solicitarea de majorare cu faptul că preţurile de consum pentru mărfurile alimentare au crescut sem­nificativ, conform indicilor Institutului Naţional de Statistică, inflaţia a cres­cut, şi, de asemenea, TVA-ul a fost ma­jorat de la 19% la 24%.

De aceea, s-a specificat faptul că în prezent cuantumul alocaţiei zilnice de hrană de şase lei pe zi pentru copiii sub patru ani, respectiv 8,30 lei pe zi pentru copiii peste patru ani este in­suficient pentru pregătirea a trei mese pe zi, plus două gustări.

De acelaşi cuantum de alocaţie de hrană, total insuficient, beneficiază şi copiii daţi în plasament la asistenţi maternali profesionişti, iar aceste su­me pentru hrana copiilor au fost sta­bilite prin lege.

Din fericire, respectivele acte nor­mative care reglementează această problemă specifică faptul că „în limita bugetelor aprobate, consiliile judeţene, consiliile locale ale sectoarelor muni­cipiului Bucureşti şi consiliile locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor pot aproba, prin hotărâre, la propunerea direcţiilor generale de asistenţă socia­lă şi protecţia copilului, respectiv a serviciilor publice de asistenţă socială, un cuantum al alocaţiei de hrană mai mare decât cel stabilit prin prezenta lege”.

Astfel, Direcţia Generală pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş a propus suplimentarea alocaţiei zilnice de hrană de la şase lei pe zi pe copil sub patru ani la 8,50 lei pe zi,şi de la 8,30 de lei pe zi pentru copiii de peste pa­tru ani la 11,70 lei/ pe zi, beneficiari fiind copiii din cadrul centrelor de plasa­ment, centrelor de primire, centrelor mater­nale, instituţiilor de protecţie specială destinate copilului cu handicap, altor instituţii publice de asistentă socială cu regim rezidenţial sau semirezidenţial destinate protecţiei copilului, insti­tuţiilor de asistenţă socială pentru per­soane cu handicap şi a celor cu masură de protecţie daţi în plasament la asis­tenţii maternali profesionişti.

Dacă se va aproba această pro­punere, efortul financiar din bugetul Consiliului Judeţean Timiş pentru acest an va fi de 1,6 milioane de lei.


Alocaţii de hrană rupte de realitate

Nu o dată alocaţiile de hrană prevăzute la nivel instituţional în Ro­mânia au fost considerate “rupte de rea­litate”. De exemplu, recent, depu­tatul timşean Marius Dugulescu a făcut o interpelare legată de alocaţia de hrană oferită azilanţilor - 3,5 lei pe zi, care este departe de a putea fi considerată una decentă.

“Dincolo de aceste eforturi recu­noscute statului român, în materia protejării drepturilor refugiaţilor, trebuie formulată o nouă politică a sistemului efectiv de protecţie a aces­tor persoane, din perspectiva me­canismelor juridice, dar şi a remu­neraţiei zilnice pe care o primesc refugiaţii pentru asigurarea hranei: doar 3,5 lei”, preciza parlamentarul timişean.

Marius Dugulescu a mai men­ţionat că alocarea acestei sume infime pentru asigurarea hranei zilnice nu face decât să umbrească demersurile considerabile ale României în materia dreptului umanitar internaţional. Parlamentarul mai spune că se impune majorarea acestei sume, astfel încât refugiaţii să constate cu adevărat protejarea drepturilor şi intereselor lor legitime şi să beneficieze de condiţii decente de trai pe teritoriul statului român.

Paradoxal, de o alocaţie de hrană mult mai generoasă decât copiii insti­tuţionalizaţi şi azilanţii par să bene­ficieze deţinuţii din penitenciarele ro­mâneşti. Conform unui studiu făcut de Reţeaua Balcanică de Investigaţii Me­dia împreună cu A.P.A.D.O.R. - CH, media de hrană zilnică a deţinuţilor în penitenciarele româneşti este de 32,1 lei – de trei ori mai mare decât cea a co­­piilor instituţionalizaţi şi de zece ori mai mare decât cea a azilanţilor.