În urma regândirii modului de finanţare a Serviciilor Judeţene de Ambulanţă, Timişul va pierde peste 2,2 milioane de lei, banii urmând a fi redistribuiţi în alte judeţe. Reprezentanţii Serviciului de Ambulanţă Timiş spun că această schimbare a modalităţii de finanţare dezavantajează judeţele cu un număr mare de solicitări de asistenţă.


Un nou sector medical “reformat”

După ce Timişul a pierdut două spitale orăşeneşti în urma regândirii reţelei de unităţi sanitare la nivel na­ţional, o nouă iniţiativă a Ministerului Sănătăţii face ca Serviciul de Ambu­lan­ţă Timiş să piardă aproximativ 2,2 milioane de lei din bugetul anual alo­cat, această modificare bugetară ur­mând să aibă, desigur, o influenţă ne­fastă asupra activităţii structurii ti­mişorene. 

“Ordin privind aprobarea tarifelor pe cap de locuitor necesare stabilirii bu­getului global contractat de servi­ciile publice de ambulanţă cu casele de asi­gurări de sănătate” se numeşte ac­tul nor­mativ care propune modificarea împărţirii bugetelor şi care a fost su­pus din această săptămână dezbaterii publice. Prin acest ordin, fondurile alo­cate serviciilor de ambulanţă vor fi cal­culate în funcţie de numărul de locuitori din fiecare judeţ şi nu în baza bugetului istoric.

Ministerul Sănătăţii consideră că o bună parte din criteriile pe baza că­rora s-au repartizat până acum fonduri serviciilor de ambulanţă sunt subiec­tive şi “nu reflectă necesitatea reală de fonduri.”

Prin noile prevederi, mai spun re­prezentanţii Ministerului, se va asigura distribuirea corectă şi echilibrată a fon­durilor bugetare la nivelul întregii ţări.

Ca argument pentru schimbarea modului de finanţare a fost prezentat un raport al Ministerului cu privire la valorile contractate de casele de asi­gurări de sănătate cu serviciile publi­ce de ambulanţă, în acest raport con­sta­tându-se “diferenţe semnificative, ne­justificate, privind modul în care au fost repartizate fondurile bugetare pe jude­ţe, în funcţie de numărul de locuitori.”

Ministerul Sănătăţii spune că în 2010 diferenţa între nivelul minim şi maxim al sumei alocate per cap de lo­cuitor în diverse judeţe, pentru servi­ciile de ambulanţă, “a variat între 16,88 lei şi 74,81 lei”, diferenţă considerată enormă. “De exemplu, în 2009, unui judeţ cu aproximativ 240 000 de locui­tori i-a fost alocat pentru serviciile publice de ambulanţă, un buget de 20 milioane de lei, în timp ce un judeţ cu peste 800 000 de locuitori a primit 19 milioane de lei”, susţine Ministerul Sănătăţii.

Aşa că din acest an se vrea stabi­lirea unor plafoane maxime şi minime între 37 lei si 23,5 lei per cap de locu­itor, în funcţie de numărul de locuitori din fiecare judeţ.

“În aceste condiţii, un număr de 20 de judeţe şi municipiul Bucureşti vor avea bugetul suplimentat cu un pro­cent de 5 % – 39 %”, spune Minis­terul Sănătăţii care mai menţionează faptul că aceste corecţii se vor realiza, eşalonat, pe o durată de 3 ani.


Scăderi drastice în Timiş

Din păcate, Timişul nu se numără printre judeţele care primesc bani în plus prin acest nou mod de finanţare, ci face parte din cele care pierd sume consistente prin noul mod de repar­tizare a sumelor.

Mai precis, dacă anul trecut Ser­vi­ciul de Ambulanţă Timiş a avut un buget de 25,46 milioane de lei repar­tizat de către Casa Judeţeană de Asigu­rări de Sănătate, cu o sumă repartizată pe cap de locuitor de 38,3 lei, prin noul sistem de finanţare va trebui să se mulţumească cu suma de 35 de lei pe cap de locuitor, ceea ce va duce la un bu­get pe acest an de 23,2 milioane de lei, mai mic cu 2,2 milioane de lei faţă de cel pe anul trecut. Scăderea buge­tară este de 8,68%, aceasta în timp ce Bu­cureştiul, de exemplu, primeşte în plus prin noul model de finanţare 4,3 milioa­ne de lei, iar Sibiul 2,7 milioane de lei.

Interesant e că prin noul sistem de finanţare nu se realizează o “nivelare” a sumei repartizate pe fiecare judeţ, pe cap de locuitor, pentru servicii de ambulanţă, ci sunt, în continuare diferenţe semnificative de la un judeţ la altul. De exemplu, judeţe precum Harghita, Bihor, Mehedinţi sau Brăila au repartizate sume pe cap de locuitor mai mari decât suma propusă pentru Timiş - 35 de lei pe cap de locuitor.

În plus, au mai primit bani mai mulţi judeţe precum Constanţa şi Tul­cea, “având în vedere specificul aces­tora din punct de vedere turistic şi geografic”, argument care e destul de subiectiv.

Prin această “reconfigurare” nu se realizează însă nici un fel de eco­nomii, bugetul repartizat la nivel na­ţio­nal, de 633 de milioane de lei, simi­­lar cu cel de anul trecut, fiind doar re­împărţit pe judeţe.

Reprezentanţii Federaţiei Naţio­na­le a Sindicatelor de la Serviciul de Ambulanţă spun că, în principiu, sunt de acord cu “reconfigurările” bugetare iniţiate de Ministerul Sănătăţii, dar că rămâne de văzut cum vor fi până la ur­mă implementate. “Mi se pare că e un început, un prim pas spre normalizare. Noi am insistat de ani de zile, de când s-a început sistemul de plată pe bază de număr de solicitări să se schimbe această modalitate de plată, şi să se fa­că raportarea la numărul de locuitori”, ne-a declarat Gheorghe Chiş, preşe­din­tele Federaţiei Naţionale a Sindica­te­lor de la Serviciul de Ambulanţă. Li­derul sindical recunoaşte însă că pen­tru unele judeţe noul sistem de plată nu va fi unul avantajos. “E adevărat că sunt unele judeţe dezvoltate cum sunt Timişul sau Bihorul pentru care imple­mentarea acestui nou sistem nu e un mare câştig, ba dimpotrivă, e un deza­vantaj. Ştiu că la dumnevoastră se pierd, de exemplu, 2,2 milioane de lei. Totuşi, raportat la nivel naţional acest sistem de plată pe cap de locuitor este mai echilibrat. Rămâne însă să vedem cum va evolua.”

Liderul Sindicatului Serviciului de Ambulanţă Timiş, Mircea Dobrea susţine că noul mod de repartizare a bugetelor către serviciile de ambu­lan­ţă va avea cu siguranţă efecte negative asupra activităţii serviciului timişean. “Din punctul meu de vedere acest nou sistem ne dezavantajează în mod clar şi nu ştiu dacă cu noul buget, diminuat, putem să acoperim măcar cheltuielile minime pentru funcţionarea Serviciu­lui. S-ar putea să constatăm că nu putem face faţă”, precizează liderul sindical.

Până în prezent se ţinea cont în repartizarea finanţării de numărul de solicitări a serviciului de ambulanţă, şi de aceea bugetul Serviciului de Ambu­lanţă Timiş era unul mai mare, rapor­tat la aceste solicitări. “În fiecare zi avem, în medie, peste 300 de solicitări cărora le dăm curs”, precizează Leo­nida Iancu, şeful Serviciului de Am­bulanţă Timiş. Potrivit statisticii reali­zate de către Serviciul de Telecomu­nicaţii Speciale, care gestionează nu­mărul unic de urgenţă 112, în Timiş, din cele peste 30.000 de apeluri justificate făcute la acest număr în primele trei luni ale acestui an, aproximativ 78% au fost transferate spre Serviciul de Am­bulanţă, care le-a dat curs.


Elicopterul şi noile ambulanţe promise se lasă aşteptate

Anul trecut, în luna septembrie, reprezentanţii Ministerului Sănătăţii au anunţat că vor repartiza în vestul ţării un elicopter care să poată fi folo­sit de către reprezentanţii Serviciului de Ambulanţă la intervenţii dificile, făcute în regim de urgenţă - accidente de circulaţie grave, arşi şi bolnavi care au nevoie de operaţii urgente.

Potrivit anunţului făcut de Minis­terul Sănătăţii, pacienţii asiguraţi nu vor plăti transportul cu elicopterul în cazurile de urgenţă, cadrele medicale şi asistenţii care vor deservi aparatul de zbor vor fi plătiţi de Spitalul Jude­ţean de Urgenţă Timişoara, iar com­bus­tibilul, pilotul şi reparaţiile vor fi su­portate de Aviaţia Utilitară. Transpor­tul bolnavilor cu elicopterul se va face doar în interiorul ţării, iar aparatul ca­re va fi folosit la Timişoara urmează să deservească judeţele Timiş, Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara.

Şi tot în septembrie anul trecut Ministerul Sănătăţii anunţa că va în­cepe procedura de licitaţie pentru în­cheierea unui contract-cadru, pe patru ani, prin care vor fi achiziţionate şi elicoptere, şi 700 până la 1.200 de au­tospeciale, de diferite tipuri. Auto­ve­hiculele vor fi repartizate atât servi­ciilor de ambulanţă, cât şi unităţilor S.M.U.R.D. de la nivelul întregii ţări, şi vor înlocui maşinile care au un înalt grad de uzură.

Şi Timişul ar fi trebuit să se regă­sească pe lista judeţele în care vor fi re­­partizate noi ambulanţe, pentru că din cele 75 de maşini care compun parcul auto al Serviciului de Ambu­lanţă Timiş, peste 20 sunt vechi sau foarte vechi, cu un grad de uzură mare, depăşite de actualele cerinţe şi ieşite din perioada normală de utilizare.

“Din semnalele primite de la Ministerul Sănătăţii, Timişul rămâne în continuare unul dintre judeţele de pe lista de investiţii care vor beneficia şi de elicopter şi de noi ambulanţe. Nu se ştie însă când va sosi acel aparat de zbor, şi nici câte ambulanţe noi vor fi repartizate Timişului. Există totuşi promisiuni că în acest an se vor primi şi ambulanţele şi elicopterul”, spune Leonida Iancu, şeful Serviciului de Ambulanţă Timiş.

În acest an, prin intermediul unei interpelări parlamentare făcute de că­tre deputatul timişean P.D.-L. Ma­rius Dugulescu, ministrului Sănătăţii, Cse­ke Attila, i s-a solicitat să preci­zeze da­ta la care Timişul va primi noul eli­cop­ter destinat urgenţelor medicale. Mi­nistrul Sănătăţii a evitat să preci­zeze o dată exactă, menţionând doar că “Ti­mişoara se află pe lista punctelor de lu­cru pentru serviciul de salvare aeriană”.