Amenda, “panaceul” problemelor penale pentru companiile de top

Criza economică pare să fi schimbat inclusiv modul în care tribunalele internaţionale procesează şi judecă litigiile în care sunt implicate companiile de top. Astfel, deşi în multe cazuri faptele de care sunt acuzate respectivele corporaţii ar trebui sancţionate penal, managerii acestora fiind pasibili de închisoare, nu o dată o amendă, substanţială, e adevărat, rezolvă orice fel de litigiu de acest gen. Astfel, sunt multe state care consideră că atragerea unor sume mari la buget e cea mai nimerită metodă a de a compensa ilegalităţile unor mari companii. Tendinţa este una discutabilă, având în vedere că s-ar putea extinde şi în cazul unor persoane fizice, nu doar juridice.

70 de milioane de dolari, amendă acceptată cu bucurie

Şi în acest an, companiile farma­ceutice, acuzate de practici nelegale, au părut că vor să bată noi recorduri în ceea ce priveşte plafoanele amenzilor plătite de corporaţiile implicate în litigii ce privesc fapte penale. În 2011, cap de afiş a fost compania farmaceutică şi de igienă americană Johnson & Johnson, care a acceptat să plătească o amendă de 70 de milioane de dolari autorităţilor americane pentru a pune capăt acuza­ţiilor de corupţie privind mituirea unor medici europeni, inclusiv din România. J & J a acceptat o reglementare amiabi­lă cu Comisia pentru operaţiuni bursie­re, plătind peste 48,6 milioane de do­lari, cărora li se adaugă o amendă de 21,4 milioane de dolari pentru reglemen­tarea unei plângeri penale anunţate în paralel.

Departamentul Justiţiei a făcut public faptul că Johnson&Johnson este acuzată de încălcarea legii privind corupţia în străinătate plătind mită unor medici din mai multe ţări europene şi comisioane ascunse în Irak, pentru obţinerea unor contracte ilegale. Po­trivit autorităţilor americane, o filială a grupului a plătit cel puţin din 1998 comisioane ascunse unor medici greci pentru a alege implanturile chi­rur­gicale ale J & J, unor medici şi admi­nistratori de spitale din Polonia, care au acordat contracte grupului, şi unor medici români care au prescris produ­se J & J. Filiale ale J & J ar fi plătit retrocomisioane în Irak pentru a obţi­ne 19 contracte în cadrul programului O.N.U. pentru hrană.

Reprezentanţii grupului nici nu au dezminţit, nici nu au recunoscut aceste acuzaţii.

Manipularea pieţei gazelor, estimată la 30 de milioane de dolari

O decizie similară, în care s-a decis echivalarea cu amendă a unei fapte extrem de grave a fost luată şi în cazul unor traderi (vânzători şi cumpă­rători de acţiuni) ai companiei ameri­cane Amaranth, ai cărei reprezentanţi au fost amendaţi cu 30 de milioane de dolari pentru manipularea pieţei gaze­lor naturale. Amenda este rezultatul unei investigaţii începute în iulie 2007 împotriva Amaranth şi a doi traderi, Brian Hunter şi Matthew Donohoe.

Fondul american Amaranth Advi­sors a pierdut şase miliarde de dolari în 2006 din cauza unor plasamente riscan­te pe piaţa gazelor. Prăbuşirea Ama­ranth este cel mai mare faliment al unui fond de acest gen din istorie.

Imediat după publicarea aplicării acestei amenzi, preşedintele SUA, Ba­rack Obama, a anunţat că autorităţile organizează o echipă de specialişti pen­tru a analiza posbile fraude pe piaţa petrolului, iar grupul de anchetă ur­mează să fie condus de procurorul ge­neral al SUA.

Petrolul şi gazele naturale sunt tran­zacţionate masiv pe pieţele internaţio­na­­le ale materiilor prime, oferind po­sibilităţi pentru speculaţii foarte mari.

Băncile nu se dezmint nici în 2011

Deşi acuzate că au generat prin politici iresponsabile criza financiară, o serie de bănci au mai încercat în ultimii trei ani să speculeze pieţele financiare în moduri similare celor de dinainte de criză. Pentru a preveni apariţia unor noi situaţii-limită pe pieţele bancare, la nivelul U.E. s-a convenit că e nevoie de înăsprirea cadrului legal, mergându-se tot pe varianta de aplicări de amenzi. Astfel, bancherii ar putea fi amendaţi cu peste cinci milioane de euro dacă încalcă reglementările Uniunii Euro­pene, potrivit unui proiect de lege care include un cod mai strict de penalităţi nu doar pentru bănci, dar şi pentru bancheri, dacă ascund informaţii faţă de autorităţile de reglementare sau încalcă prevederile care limitează componenta în numerar a bonusurilor.

Dacă va fi adoptată, legea va duce la creşterea pragului superior al amen­zilor în Europa şi va permite majora­rea penalităţilor în ţări care aveau legis­laţii bancare permisive înainte de criza financiară, precum Irlanda şi Germania.

Noua lege include planuri de stan­dardizare a amenzilor din sectorul ban­car şi reprezintă una dintre cele mai ambiţioase măsuri de reformă după cea de limitarea a bonusurilor. Noul cod va permite ţărilor U.E. să amendeze bancherii cu cinci milioane de euro sau 10% din salariu din bonusuri, în funcţie de care sumă este mai mare. Proiectul propune şi ca autorităţile naţionale de reglementare să poată penaliza băncile cu până la 10% din cifra de afaceri.

Dacă vor deveni lege, noile preve­deri vor depăşi cu mult regulile din Irlanda, unde autorităţile nu pot impu­ne o amendă mai mare de 500.000 de euro unei persoane.

În Germania, amenda maximă care poate fi aplicată unei instituţii este de un milion de euro. Modelul adoptat de noua lege este de inspiraţie britanică, întrucât aici este cel mai restrictiv cadru legal aplicabil pieţelor bancare, autoritatea britanică pentru servicii financiare poate să impună penalităţi nelimitate băncilor şi angajaţilor acestora, iar anul trecut a amendat JP Morgan cu 33 de milioane de lire sterline, pentru că nu a separat banii proprii de cei ai clienţilor.

Oficialii europeni speră că sancţiu­nile din U.E. vor întări reformele de control financiar şi vor descuraja băn­cile să îşi transfere activităţile în ţări cu legislaţii mai permisive, aşa cum a procedat compania germană Depfa, care s-a mutat la Dublin, iar apoi a avut ne­voie să fie salvată de stat de la faliment. Proiectul de lege va fi înain­tat statelor membre şi Parlamentului European spre aprobare, înainte de a deveni lege la nivelul Uniunii.

Google şi Facebook, pe lista marilor plătitori de amenzi

Pe lista marilor corporaţii care au “rezolvat” scandalurile în care erau implicate prin plata unor amenzi nu au lipsit nici cele din segmentul IT. Săptă­mâna trecută, a fost făcut public faptul că Google a acceptat să plătească 500 de milioane de dolari în Statele Unite (una dintre cele mai mari penalizări de acest tip din SUA), pentru închiderea unei investigaţii legate de permisiunea dată farmaciilor canadiene de a-şi pro­mova produsele pe site-ul său.

Suma reprezintă veniturile aduse Google de anunţurile publicitare ale farmaciilor canadiene, precum şi veni­turile obţinute de acestea din vânzările pe piaţa americană, a anunţat Depar­tamentul de Justiţie.

Google a constituit anterior un provizion în această sumă, pentru un posibil acord privind practicile în domeniul publicităţii. Anunţurile publi­citare incriminate au condus în SUA la importuri ilegale de medicamente, controlate şi necontrolate, care se co­mercializează cu prescripţie medicală.

Canada are reglementări proprii referitoare la medicamentele cu pre­scripţie, dar farmaciile din această ţară care vând astfel de produse rezidenţi­lor din SUA nu sunt obligate să le respecte.

Multe dintre aceste farmacii vând medicamente obţinute din alte ţări de­cât Canada, care nu au legislaţii adec­vate în domeniul farmaceutic, a expli­cat Departamentul de Justiţie. Google a acceptat într-o perioadă publicitate din partea farmaciilor din străinătate, dar ulterior a restrâns aceste anunţuri la cele din SUA şi Canada. Compania a anunţat în februarie 2010 că interzice anunţurile farmaciilor canadiene refe­ritoare la vânzarea medicamentelor cu prescripţie medicală în Statele Unite.

Şi Facebook a avut în ultima săp­tămână probleme pe piaţa de profil din Europa, unde Germania a declarat ile­gal sistemul de recunoaştere a feţei activat pe site-ul respectiv, spunând că violează dreptul la anonimitate.

Oficialii germani au decis că  siste­mul de recunoaştere a feţei din reţea­ua de socializare Facebook împreună cu localizarea automată a persoanelor iden­tificate nu respectă legea. Ca atare, Face­book riscă aplicarea unei amenzi de or­dinul milioanelor de euro dacă nu oferă utilizatorilor germani o posibilitate de a bloca, de a şterge sau de a dezactiva acest sistem în termen de două săptămâni.