Curtea de Conturi şi instituţiile principale cu atribuţii de control enumeră, an de an, “pomelnice” de nereguli depistate la instituţii bugetare (în general, Primării), sancţionate prompt cu amenzi. Însă legea permite amendarea instituţiei, nu a persoanei direct responsabile. În acest fel, nu numai că amenzile sunt decontate din bani publici, dar nici reprezentanţii instituţiei nu sunt interesaţi să remedieze respectivele nereguli.


Achiziţii pe lângă lege, sancţionate cu zeci de mii de lei

Pentru că, mai ales în cazul con­tractelor ce implică sume mari, intens disputate de firme, zona achiziţiilor pu­blice este expusă la tot felul de practici incorecte sau ilegale, structura cu abilităţi directe de control, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, găseşte anual mii de nereguli la institu­ţiile publice. Dacă majoritatea sunt sancţionate cu avertismente, scrise sau verbale, în cazul unor nereguli grave, persistente, care duc la anularea unor proceduri de achiziţie importante şi la amânarea investiţiilor aferente, Auto­ritatea Naţională pentru Reglemen­tarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Pu­blice împarte şi amenzi, deloc mici.

Pentru nereguli majore în do­me­niul achiziţiilor publice, pe lista de in­stituţii amendate de către A.N.R.M.­A.P. s-au regăsit, în ultimele luni, şi instituţii din Timiş, în special Primării. Astfel, Primăria Timişoara a fost amendată cu 10.000 de lei, comuna Tor­mac, cu 70.000 de lei, comuna Pietroasa, cu 80.000 de lei, Aeroportul Internaţional Timişoara, cu 45.000 de lei, şi lista poate continua.

Toate aceste amenzi sunt date însă instituţiei, nu persoanelor respon­sabile de respectivele nereguli. “Teore­tic, se pot amenda şi persoanele fizice, însă numai în varianta în care există dovada clară că o anumită persoană a viciat procedura de achiziţie. Lucru destul de greu de realizat, întrucât procedurile de achiziţie sunt validate de o comisie formată din mai mulţi mem­bri şi e greu de determinat în timpul acţiunii de control care e persoana direct responsabilă”, explică Ioana Teodorescu, director de imagine şi presă al Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achi­ziţiilor Publice.

Legal, există posibilitatea ca, ul­terior, instituţia amendată să se îndrep­te cu acţiune de recuperare împotriva persoanei direct responsabile de ne­regulile care au dus la amendarea instituţiei.

“E recomandarea, rugămintea noas­tră ca instituţiile amendate să se îndrepte cu acţiune în regres spre per­soanele responsabile de neregulile care au dus la amendarea instituţiilor, şi să recupereze de la ele sumele aferente amenzilor”, mai spune Ioana Teodorescu.

De cele mai multe ori, însă, acest lucru nu se întâmplă, iar instituţiile decontează din bani publici respecti­vele amenzi. Aşa că, adesea, amen­zile plătite din bani publici de către Pri­mării se răsfrâng asu­pra contribua­bililor, nu a responsa­bililor de res­pectivele nereguli, pentru că, de­contând amenzi, o Primărie co­munală nu mai are, de exemplu, banii nece­sari pentru a realiza diverse in­vestiţii necesare în localitate.


Inspecţia Muncii sancţionează tot instituţia

Dacă până acum doi sau trei ani erau extrem de rare reclamaţiile făcute de către angajaţii din sectorul bugetar la Inspectoratului Teritorial al Muncii, în ultimele luni, din cauza restructu­rărilor de personal, dar şi a po­liticilor legate de restrângerea cheltu­ielilor de personal, tot mai mulţi bu­ge­tari au făcut plângeri la I.T.M. Timiş, recla­mând abuzuri şi încălcări flagran­te ale legislaţiei muncii. Ca atare, au început să se facă controale destul de multe la instituţii bugetare, în special la Pri­mării, şi au apărut şi amenzile afe­rente acestor acţiuni de control. “De exemplu, anul trecut, am amendat Pri­măria Ghiroda pentru că a angajat 13 persoane, fără concurs, fără examen, prin simpla dispoziţie a primarului”, ne-a declarat Cornelia Corescu, inspec­torul-şef al I.T.M. Timiş.

Inspectorii I.T.M. dau ca exemplu şi Primăria Ghiroda unde, după alege­rile din 2008, au fost angajate 13 per­soa­ne, doar în urma dispoziţiei prima­ru­lui. În acest caz Primăria a fost amen­dată cu 18.000 de lei, însă amen­da pentru respectivele angajări putea să fie mult mai mare, ţinând cont de fap­tul că pentru fiecare persoană anga­jată fără respectarea dispoziţiilor le­gale se putea da o amendă de 3.000 de lei. Amenda, în acest caz, a fost dată însă tot instituţiei.

“Instituţia se amendează în astfel de cazuri, urmând ca ulterior să se sta­bilească la nivelul respectivei instituţii dacă vina e a unei persoane, în acest caz existând posibilitatea ca banii să fie recuperaţi de la acea persoană. În cazul în care Primăria nu întreprinde aceste demersuri de recuperare a ba­nilor aferenţi acelei amenzi de la per­soana vinovată, atunci Curtea de Con­turi poate sesiza acest lucru cu ocazia controalelor făcute şi poate dispune recuperarea banilor de la persoana res­ponsabilă”, susţine Cornelia Corescu.


Primării sub tirul amenzilor Gărzii de Mediu

Acelaşi gen de politici de sancţio­nare a instituţiilor există şi în cazul Gărzii de Mediu. Şi aici, amenzile care se dau nu sunt deloc mici, iar Primă­riile se numără printre structurile bugetare abonate la amenzi. De exem­plu, în urma campaniei de controale, generată de obligativitatea Primăriilor de a-şi închide gropile ilegale de gunoi, Garda de Mediu Timiş a împărţit o serie de amenzi. În prima fază, 17 Pri­mării au fost amendate cu sume ce totalizau 200.000 de lei, fiind Primării care au primit şi amenzi de peste 20.000 de lei.  

“Potrivit legislaţiei, se amendează unitatea administrativ teritorială, care e Primăria. Uneori, mai sunt cazuri în care vinovat de neregulile generate de o anumită Hotărâre de Consiliu Local e Consiliul Local. Primăria trebuie să identifice vinovaţii, care au creat situaţiile ce au dus la amendare, şi să se îndrepte cu acţiuni împotriva lor. E problema acestor unităţi cum recupe­rează banii aferenţi acestor amenzi”, precizează Marian Eperieş, comisa­rul-şef al Gărzii de Mediu Timiş.


Proceduri generalizate

Nici în cazul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, amen­zile nu se dau individualizat, ci tot la nivel de instituţie. De exemplu, Primă­riile Ghiroda, Remetea Mare şi Dum­bră­viţa au făcut obiectul unor con­troale legate de respectarea legislaţiei în domeniul retrocedărilor de teren, iar cuantumul amenzilor a fost de 30.000 de lei, bani daţi tot sub formă de amendă instituţionalizată.

Şi Fiscul timişean a realizat de la începutul acestui an o serie de con­troa­le la Primării din Timiş unde, de ase­menea, în urma constatării unor nereguli, s-au aplicat amenzi tot la nivel de instituţie.

Astfel, în urma controalelor făcute la trei Primării, s-a constatat că autori­tăţile locale nu au calculat, nu au reţi­nut şi nu au virat la bugetul statului obligaţiile fiscale aferente indem­nizaţiilor consilierilor locali şi a unor drepturi salariale acordate salariaţilor în baza contractului individual de muncă. Astfel, au fost stabilite obligaţii suplimentare pentru bugetul statului de 745.000 de lei şi s-au dat şi amenzi, în valoare totală de 23.000 de lei. 


Recuperarea banilor daţi pe amenzi se face cu forcepsul

Ori de câte ori, prin controalele făcute în judeţ, Curtea de Conturi s-a străduit să impulsioneze autorităţile locale care au primit astfel de amenzi să recupereze de la angajaţii vinovaţi sumele de bani aferente sancţiunilor achitate din buget, rezultatul final a fost o atacare în instanţă a deciziilor şi măsurilor dispuse.

De exemplu, anul trecut, Camera de Conturi Timiş a făcut 26 acţiuni le­ga­te de verificarea modului în care struc­turile bugetare controlate s-au achitat de obligaţiile impuse prin decizii, de către inspectorii Curţii de Conturi. Re­zultatul a fost că din cele peste 220 de măsuri dispuse de Curtea de Conturi, vizând inclusiv recuperarea amenzilor achitate de la buget prin acţiuni împo­triva celor direct responsabili, în 39 de cazuri instituţiile au sesizat instanţele pentru anularea deciziilor Curţii de Conturi.

Ultimul raport al Curţii de Conturi consemna, în cazul Primă­riei Timi­şoa­ra, decontarea de la buget a unei amenzi foarte mari, date de Garda de Mediu, pentru care nu s-au între­prins demersuri de recuperare a banilor de la cei vino­vaţi. “Nu s-au respectat pre­ve­­derile legale referitoare la plata sumei de 110.000 lei reprezentând contrava­loarea a două amenzi aplicate de Garda de Mediu, fără ca Primăria să procedeze la efectua­rea unei anchete administrative pentru stabilirea răspun­­derii persoanelor cu atribuţii în aplicarea prevederilor legale aferente celor constatate în procesele verbale de contravenţie”, preciza Curtea de Con­turi. Inspectorii acestei instituţii au dispus în acest caz stabilirea întinderii prejudiciu­lui estimat şi dispunerea mă­surilor pentru recuperarea acestuia, însă probabil că această decizie va fi contes­tată în in­stanţă de către Primă­ria Timişoara.

De asemenea, la Primăria Jamu Mare s-au remarcat, tot la ultimul con­trol al Curţii de Conturi, plăţi nele­gale reprezentând amenzi achitate de Pri­mărie, fără ca banii să fie recupe­raţi de la angajaţi vinovaţi.