Ancheta D.N.A. privind privatizarea I.A.S.-urilor timişene bate pasul pe loc

De peste trei ani, de când D.N.A. a fost sesizată de către actualul ministru al Agriculturii, deputatul timişean Valeriu Tabără, cu privire la o serie de privatizări dubioase ale unor unităţi agricole de producţie de tip I.A.S. din Timiş, ancheta pare să fi rămas în acelaşi stadiu. Reprezentanţii Agenţiei Domeniilor Statului spun că reprezentanţii D.N.A. nu le-au cerut în ultimele luni informaţii cu privire la unităţile de tip I.A.S. ce fac obiectul anchetei. Aceasta deşi chiar şi Corpul de Control al Ministerului Agriculturii a confirmat descoperirea unor nereguli la I.A.S.-urile privatizate în Timiş, sesizând, la rândul său, procurorii D.N.A.

Sesizări duble

În august 2008, actualul ministru al Agriculturii, deputatul Valeriu Tabără, depunea la D.N.A. o solicitare de anchetare a modului în care s-au privatizat în Timiş o serie de unităţi agricole de tip I.A.S., vizate fiind în primul rând fostul I.A.S. Grabaţ, Grabtim, şi Sinagro S.A. Sânnicolau Mare.

De atunci, D.N.A. nu pare să dea sem­ne că ar fi întreprins ceva concret în ceea ce priveşte derularea acestei an­chete, deşi eventualele fapte ilegale se apropie încet, dar sigur de termenul de prescripţie. Valeriu Tabără ne-a decla­rat că a început să aibă semne de între­bare legate de această anchetă după ce în anul 2009 a fost chemat la D.N.A. să reconfirme aspectele sesizate în plân­gerea iniţială, demers pe care îl consideră “inutil şi anormal”. „Am fost chemat de când am depus plângerea o singură dată la D.N.A., prin martie 2009, când mi s-a cerut să declar dacă îmi menţin sau nu acel demers, respec­tiv plângerea depusă. Nu văd rostul acestei nevoi de reconfirmare. În acel dosar am sesizat o serie de fapte deo­sebit de grave şi ar trebui ca ancheta să facă progrese”, ne-a declarat minis­trul Agriculturii.

Între timp, pe lângă sesizarea făcu­tă de Valeriu Tabără, oficiali ai Corpului de Control al Ministerului Agriculturii ne-au confirmat că, la rândul lor, au de­rulat o acţiune de control vizând priva­tizarea Grabtim şi Sinagro şi au desco­perit nereguli grave, făcând astfel sesi­zare către D.N.A. “Au fost înaintate la D.N.A. notele de control întocmite de Corpul de Control al ministrului, având ca obiect procesul de privatizare al unităţilor de tip I.A.S. din Timiş. Corpul de Control al ministrului a înaintat notele de control în vederea cercetării faptelor privind activitatea A.D.S. Do­sarele, întocmite în baza notelor înaintate, sunt în stadiu de cercetare. Unităţile de tip I.A.S. vizate în notele de control sunt Grabtim Grabaţi şi S.C. Sinagro S.A.”, ne-a transmis Bogdan Voican, şeful Corpului de Control al ministrului Agriculturii.

Trei ani de cercetări “la rece”

Deşi din momentul sesizării făcute de Valeriu Tabără au trecut mai bine de trei ani, se pare că ancheta D.N.A. nu a făcut prea mari progrese în tot acest timp. Şi relevant din acest punct de vedere e faptul că, deşi Agenţia Dome­niilor Statului ar fi trebuit să fie punct de referinţă în anchetă, ea fiind admi­nistratoarea celor două I.A.S.-uri timi­şene până la privatizare, până în mo­mentul de faţă procurorii D.N.A. care se ocupă de dosar nu au cerut niciun fel de date în acest sens reprezen­tanţilor A.D.S. Timiş. “În ultimele luni nu a venit niciun fel de solicitare din partea D.N.A. legată de cele două agro­industriale – Grabtim şi Sinagro”, confirmă Mădălina Săuca, repre­zentant al A.D.S. Timiş.

Solicitat să precizeze care e sta­diul anchetei în acest dosar, Biroul de Comunicare al D.N.A. ne-a precizat că la acest mo­ment nu se pot da niciun fel de infor­maţii. „Date privind stadiul cercetă­rilor referitoare la modalitatea de pri­vatizare a fostelor I.A.S.-uri din judeţul Timiş nu se pot oferi în acest moment, în conformitate cu prevederile din Legea 544/2001, pri­vind liberul acces la informaţiile de interes public”, este poziţia oficială a D.N.A.

Deşi toate aspectele legate de cercetările întreprinse în dosar sunt clasificate, totuşi, D.N.A. pare să fi ţinut să declasifice un aspect, preci­zând că „fostul ministru al Agriculturii, Ilie Sârbu, nu are calitatea de învinuit sau inculpat în niciun dosar penal aflat pe rolul D.N.A.”.

Privatizare subevaluată

Deşi s-ar putea crede că în acest dosar legat de privatizarea I.A.S.-urilor este nevoie de un probatoriu complex, care să îngreuneze cercetările, lucru­rile nu stau deloc aşa. Şi aceasta pen­tru că datele oficiale legate de privati­zarea Grabtim, de pildă, reprezintă un foarte bun punct de plecare pentru an­chetă. Astfel, Ministerul Agriculturii re­cu­noaşte că în 2002, în momentul pri­vati­zării prin negociere directă cu pre­se­lecţie a Grabtim Grabaţi, patrimoniul imobiliar al societăţii era de 293.684 de lei. Tot atunci Grabtim avea stocuri de produse agricole în valoare de peste 104 milioane de lei (la valoarea actuală). La aceasta se adăuga şi valoarea pro­ducţiei neterminate, de peste 600.000 de lei (la valoarea actuală). Faţă de aces­­te date financiare este inexplicabil preţul extrem de mic cu care statul a pus în vânzare pachetul de acţiuni deţinut la Grabtim: 135.066 de lei. Practic, doar din vânzarea stocurilor cumpărătorul a putut să-şi recupereze de patru ori ba­nii investiţi în achiziţionarea pache­tului de acţiuni de la statul român.

Este evident, în aceste condiţii, că fără un sprijin politic evident şi susţi­nut, nu ar fi fost posibilă cumpărarea acestei unităţi la un asemenea preţ, derizoriu în comparaţie cu valoarea reală a I.A.S.-ului din Grabaţi.

Permutări dubioase de terenuri

Nici la Sinagro lucrurile nu necesi­tau foarte multe investigaţii, fiind de notorietate. Aici ar fi trebuit verificate în primul rând vânzările de clădiri şi terenuri făcute din patrimoniul unităţii, la preţuri ridicol de mici, pe ultima sută de metri, cu câteva săptămâni înainte de privatizare. După adjudecarea unităţii, statul a încasat doar avansul de 20%, chinuindu-se apoi ani de zile prin tribu­nale să recupereze restul sumei.

Imediat după privatizare, au început alte permutări cu terenuri, reprezen­tanţii de atunci ai A.D.S. fiind acuzaţi că au înstrăinat terenuri deja vândute. Patrimoniul imobiliar al Sinagro a făcut obiectul unor transferuri succesive în care, la un moment dat se “oficializau” schimbări de statut ale terenului I.A.S.-ului prin documente parafate de Primăria Cenad, deşi titulară pe respectivele su­prafeţe era Primăria Dudeştii Vechi.

Cert e că şi în prezent Sinagro are acţiuni pe rol, la diverse instanţe din Timiş, în care se judecă cu Agenţia Do­meniilor Statului, deşi au trecut nouă ani de la momentul privatizării. Rele­vant cu privire la evoluţia societăţii este că, în 2009, în momentul în care decidea să vândă pachetul de acţiuni pe care îl mai deţinea la societate, Mi­nisterul Agriculturii, prin structurile de specialitate, preciza faptul că firma avea datorii de peste 8,2 milioane de lei.

Realizată în timpul mandatului lui Ilie Sârbu la portofoliul Agriuculturii pri­vatizarea Sinagro, ca şi cea a Grabtim, a fost extrem de controversată, cu acest proces fiind asociat de către presă şi numele fostului senator P.S.D. de Timiş Viorel Matei. Acesta neagă însă implicarea sa în acest proces.“Eu cu Sinagro nu am avut nicio legătură, indiferent de ce s-a spus în presă. Nu e afacerea mea, nu a fost niciodată. Chiar mă bucur că D.N.A. a deschis o anchetă în acest caz. Poate aşa se află adevărata poveste şi se ajunge la oamenii care au stat în spatele acestei privatizări. Sper să se elucideze, să fie pedepsiţi şi să se clarifice odată pentru totdeauna această poveste”.

Curtea de Conturi, ţinută la distanţă

Sesizată cu privire la privatizarea Grabtim a fost şi Comisia pentru Cer­cetarea Abuzurilor, Corupţiei şi pentru Petiţii a Camerei Deputaţilor. Deşi unul dintre vicepreşedinţi, deputatul P.D.-L. Adrian Gurzău, a propus înaintarea sesizării către Curtea de Conturi, pen­tru o anchetă în paralel cu D.N.A., pro­punerea a fost contrată de o bună par­te din membrii P.S.D. ai Comisiei. Aceştia au refuzat trimiterea dosarului la Curtea de Conturi, pasându-l spre Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului, care în ultimii ani nu s-a ocupat de acest gen de anchete.

În acest sens, este total aberantă motivaţia pentru care Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupţiei şi pen­tru Petiţii a Camerei Deputaţilor a re­fu­zat să înainteze sesizarea la Curtea de Conturi : “În ceea ce priveşte sesiza­rea Curţii de Conturi, acest lucru nu este ne­cesar, deoarece în memoriul respectiv nu este vorba despre utilizarea sau cheltuirea banilor publici”, se arată în motivaţia respectivă. Or, cum se poate pretinde că nu e vorba de bani publici în­tr-un proces de privatizare, care presu­pune vânzarea unui activ al statului?

Fără însă, să aibă obiecţii, majo­ritatea membrilor Comisiei s-au decla­rat de acord cu transmiterea memoriu­lui către A.V.A.S.