Deşi există serioase semne de întrebare vizavi de valoarea foarte mică cu care au fost privatizate o serie de I.A.S.-uri din Timiş şi deşi s-a cerut şi de pe plan local, şi de pe plan central, o anchetă serioasă în acest sens, investigaţia pare să stagneze. Ea a fost îndreptată de către Parlament spre Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului, care are precedente legate de anchete de privatizări îngropate definitiv.


Vânzare la preţuri unicat

Deşi sunt parlamentari cum e deputatul P.D.-L. de Timiş Valeriu Tabără, care au solicitat de nenumărate ori în ultimii ani verificarea privatizărilor de I.A.S.-uri din judeţ, ajunsă la apogeu în timpul guvernării P.S.D., abia anul trecut D.N.A. şi-a manifestat intenţia de a demara o anchetă în acest sens. Potrivit sesizărilor făcute pe această temă de către Valeriu Tabără, ancheta ar trebui să se îndrepte cu prioritate spre privatizarea unităţilor S.C. Grabtim S.A. Grabaţi, S.C. Sinagro S.A. Sânnicolau Mare., S.C. Agrotim S.A. Timişoara şi S.C. Agroturism S.A. Lugoj, privatizate în perioada când senatorul timişean Ilie Sârbu era ministru al Agriculturii.
Din păcate, ancheta D.N.A. nu pare să facă mari progrese, deşi a trecut un an şi jumătate de la demararea investigaţiei. Cap de pluton în seria de privatizări ciudate rămâne Grabtim Grabaţi, iar cifrele Ministerului Agriculturii legate de această privatizare dezvăluie o discrepanţă extrem de mare între valoarea unităţii şi valoarea pachetului de acţiuni scos la vânzare de către stat. Conform informaţiilor făcute publice de fostul ministru al Agriculturii, Dacian Cioloş, în prezent comisar european pentru portofoliul Agriculturii, situaţia legată de patrimoniul Grabtim şi de valoarea pachetului de acţiuni vândut era mai mult decât ciudată.
La momentul privatizării, în 2002, conform informaţiilor furnizate de Dacian Cioloş, privatizarea Grabtim s-a făcut prin negociere directă cu preselecţie. Patrimoniul funciar al societăţii era de 4,86 hectare, fiind obţinut în baza H.G. nr. 834/1991, iar patrimoniul imobiliar al societăţii la data de 20 februarie 2002 era de 293.684 de lei. În aceeaşi lună, stocurile financiare erau de 1.040.661 de lei, datoriile, de 600.115 de lei, producţia nedeterminată, 633.139 de lei, iar valoarea pachetului de acţiuni pus la vânzare era de 135.066 de lei.
Chiar aceste date ar constitui un probatoriu iniţial foarte bun pentru dosarul D.N.A., pentru că se poate vedea o discrepanţă foarte mare între valoarea pachetului de acţiuni scos la vânzare şi valoarea patrimoniului societăţii – doar stocurile valorau de patru ori mai mult decât valoarea evaluată a acţiunilor. Invocarea datoriilor societăţii în acest context, pentru valoarea mică a privatizării, nu stă în picioare întrucât, doar prin valorificarea a jumătate din stocurile unităţii, se acopereau integral toate datoriile Grabtim.
„Oricine poate vedea că există o diferenţă foarte mare între valoarea acţiunilor scoase la vânzare şi valoarea reală a patrimoniului unităţii. În cazul Grabtim e diferenţa cea mai mare între preţul evaluat al acţiunilor scoase la vânzare şi valoarea patrimoniului, dar mai sunt şi alte I.A.S.-uri din Timiş unde s-a făcut privatizarea la preţuri extrem de mici faţă de valoarea reală a unităţii”, ne-a declarat Valeriu Tabără.


Anchetă redirecţionată spre A.V.A.S.

Una dintre structurile sesizate recent cu privire la privatizarea Grabtim a fost şi Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor, Corupţiei şi pentru Petiţii a Camerei Deputaţilor. Deşi unul dintre vicepreşedinţi, deputatul P.D.-L. Adrian Gurzău, a propus înaintarea sesizării către Curtea de Conturi, pentru o anchetă în paralel cu D.N.A., propunerea a fost contrată de o bună parte din membrii P.S.D. ai Comisiei. „Domnul consilier şef serviciu Tudor Mohora răspunde acestei solicitări cu precizarea că se face o sesizare în legătură cu privatizarea S.C. Grabtim S.A. Grabaţi, judeţul Timiş, privatizare ce s-ar fi realizat cu încălcarea legislaţiei în domeniu. Situaţia expusă în memoriu este prezentată destul de vag, fără a se aduce elemente clare. Ca mod de analiză şi verificare a tuturor aspectelor semnalate, s-a făcut propunerea de transmitere a memoriului către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, singura autoritate îndrituită de Statul român cu problemele post-privatizare”, se specifică în stenograma şedinţei Comisiei în care s-a luat în discuţie această sesizare.
În acest sens, nu e deloc irelevant, ţinând cont de faptul că respectiva privatizare a fost făcută pe timpul guvernării P.S.D., faptul că şefia respectivei Comisii e deţinută de P.S.D., care are şi cei mai mulţi membri în respectiva structură, iar Tudor Mohora e şi el membru P.S.D. În acest sens, este total aberantă motivaţia pentru care Comisia a refuzat să înainteze sesizarea la Curtea de Conturi : “În ceea ce priveşte sesizarea Curţii de Conturi, acest lucru nu este necesar, deoarece în memoriul respectiv nu este vorba despre utilizarea sau cheltuirea banilor publici”. Or, cum se poate pretinde că nu e vorba de bani publici într-un proces de privatizare, care presupune vânzarea unui activ al statului?
Fără însă, să aibă obiecţii, majoritatea membrilor Comisiei s-a declarat de acord cu “transmiterea memoriului către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului”.


Slabe speranţe în privinţa investigaţiilor A.V.A.S.

Problema legată de direcţionarea unei asemenea anchete spre Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului e legată de faptul că, deşi instituţia are abilităţi legate de perioada post-privatizare, în Timiş nu au existat, în pofida neregulilor grave semnalate de sindicate la unele privatizări făcute în perioada 2000 - 2004, cazuri de contracte de privatizare în stare avansată care să fie anulate de către A.V.A.S. în urma controalelor. “S-a întâmplat într-un singur caz, la Electrotimiş, însă lucrurile erau în stare incipientă. Ulterior, s-a vândut la altcineva unitatea şi a ajuns, prin revânzare, tot la cumpărătorii iniţiali. În rest au fost extrem de multe sesizări făcute de noi la care fie nu s-a răspuns deloc, fie ni se transmitea invariabil că, de fapt, cumpărătorul îşi respectă condiţiile legale asumate prin privatizare, deşi nu era deloc aşa. Deşi semnalam nereguli, cu dovezi, ni se răspundea că totul este în regulă”, spune Ştefan Gogoşanu, liderul judeţean al confederaţiei sindicale Cartel Alfa, la care au fost afiliate multe din fostele unităţi de stat care au avut parte de privatizări controversate. Din acest punct de vedere, se poate anticipa cam care va fi finalitatea demersului legat de investigarea de către A.V.A.S. a privatizării Grabtim, şi a altor I.A.S.-uri din Timiş la care se crede că vânzarea de către stat a fost una problematică.
În plus, de la începutul acestui an se vehiculează că sunt intenţii guvernamentale de desfiinţare a Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului, caz în care orice anchetă direcţionată spre această structură ar avea o finalitate previzibilă.
Cert e că, deşi a început în forţă cercetările, în urma sesizării făcute de către Valeriu Tabără, cu privire la privatizarea I.A.S.-urilor din Timiş, D.N.A. pare să fi intrat în relanti cu această investigaţie. Deocamdată se ştie că, la nivel central, D.N.A. a solicitat Agenţiei Domeniilor Statului documentaţia aferentă privatizărilor I.A.S.-urilor din Timiş. Însă pe plan local nu s-au întreprins demersuri de niciun fel. “Eu, de un an şi jumătate, de când sunt director, nu am auzit ca D.N.A. să se intereseze sau să ceară documente legate de privatizarea I.A.S.-urilor”, ne-a declarat Tiberiu Lelescu, directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Timiş.


Terenurile A.D.S., o altă “enigmă” a agriculturii timişene

În sesizarea către D.N.A. legată de verificarea privatizării I.A.S.-urilor din Timiş, Valeriu Tabără a solicitat şi o anchetă referitoare la gestionarea de către Agenţia Domeniilor Statului a terenului avut în administrare în Timiş, în special a celui aflat în componenţa institutelor de cercetare cu profil agricol. Astfel, Valeriu Tabără a spus nu o dată că evidenţa oficială a acestor terenuri nu e una foarte clară, lucru care ar favoriza eventuala comitere a unor ilegalităţi.
“Datele pe care le-am primit, referitoare la proprietatea publică şi privată a statului pe judeţe, sunt false, cel puţin cele referitoare la Timiş. În cazul acestui judeţ se face precizarea că suprafaţa din domeniul public este de 789,33 ha. Spun că datele furnizate de A.D.S. sunt false, deoarece în Timiş sunt două unităţi publice de cercetare, respectiv învăţământ agricol care, fiecare în parte, au în folosinţă peste 2.000 de hectare (în total peste 4.000 de hectare), şi atunci de ce A.D.S.-ul comunică doar 789,33 ha – ca proprietate publică?”, întreba Valeriu Tabără într-una din sesizările sale.