Angajatorii timişeni, reticenţi faţă de angajarea persoanelor cu handicap

Cu toate că în ultimii ani s-au alocat destul de mulţi bani, din surse europene sau bugetare, pentru crearea de locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi, rezultatele întârzie să apară, tocmai din cauza reticenţei angajatorilor şi a mentalităţilor învechite de pe piaţa muncii din România. Din acest punct de vedere, Timişul nu este o excepţie.

Rezultate dezamăgitoare

Recent Curtea de Conturi a dat publicităţii un raport naţional legat de felul în care în ultimii ani au fost ges­tio­naţi banii alocaţi programelor de in­tegrare profesională a persoanelor cu dizabilităţi. Din păcate, concluzia e că, în ciuda sumelor deloc neglijabile alo­cate, din surse europene sau bugetare, lu­crurile nu s-au schimbat în bine. De pil­dă, conform concluziilor Curţii de Con­turi, din 119 proiecte derulate în perioa­da 2006 - 2010 de către Autorita­tea Naţională pentru Persoane cu Han­di­cap, pentru care s-au alocat fonduri pu­blice în valoare de peste 32 de milioa­ne de lei, doar prin implemen­tarea a 31 de proiecte în valoare de 4,3 milioane de lei a rezultat, printre alte obiective propuse, şi crearea a 25 locuri de mun­că pentru persoanele cu handicap.

Nici la Agenţia Naţională de Ocupa­re a Forţei de Muncă lucrurile nu au stat cu mult mai bine. Conform informa­ţii­lor Curţii de Conturi, prin derularea, în perioada 2006 - 2010, a programelor si măsurilor de ocupare a forţei de mun­că de către A.N.O.F.M., nu s-a majorat numărul persoanelor cu handicap in­tegrate în muncă. Din datele furnizate de A.N.O.F.M. rezultă că, dacă în anul 2006 numărul persoanelor cu handicap ocupate ca urmare a programelor de­rulate era de 775 persoane, în anul 2010 se înregistrau 718 persoane angajate fie ca urmare a derulării programelor de ocupare a forţei de muncă, fie prin în­fiinţarea centrelor de informare şi con­siliere a persoanelor cu handicap. Iar lu­crurile nu aveau cum să stea mai bine, dacă, potrivit observaţiilor Curţii de Conturi, instituţiile abilitate „nu pot oferi o serie de informaţii cum ar fi numărul persoanelor apte de muncă din numă­rul total al persoanelor cu handicap”.

Din punct de vedere al integrării în câmpul muncii a persoanelor cu han­dicap, lucrurile nu stau cu mult mai bine nici în vestul ţării, unde se pare că men­talitatea angajatorilor în privinţa înca­drării persoanelor cu handicap nu s-a schimbat nici în urma programelor de­rulate de A.J.O.F.M. Conform contabi­lizării făcute la jumătatea acestui an de către Ministerul Muncii, prin progra­mele speciale de încadrare a persoa­nelor cu dizabilităţi s-a reuşit să se facă în acest an în judeţ, în primele şase luni doar... trei angajări. E o cifră „onora­bi­lă”, dacă e raportată la totalul naţional, care relevă faptul că în toate judeţele ţării, la care se adaugă Bucureştiul, s-au încadrat în muncă în acest an prin pro­gramele A.N.O.F.M. de subvenţionare a locurilor de muncă doar 110 persoa­ne cu handicap.

La nivelul Timişului sunt încadrate în câmpul muncii 1.537 de persoane cu handicap, dintre care 425 au handicap fizic, 464 au handicap somatic, 224 au handicap auditiv, 235, handicap vizual, 60, handicap mintal, 85, handicap psihic, opt cu HIV/SIDA, 13 cu boli rare şi unul cu surdocecitate. E un număr foarte mic, raportat la totalul de 24.000 de persoane cu handicap înregistrate la nivelul judeţului.

Angajatorii evită încadrarea persoanelor cu handicap

Reprezentanţii Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă spun că prin intermediul biroului de consiliere de specialitate, s-au derulat în perma­nenţă programe menite să-i ajute pe timişenii cu handicap să-şi găsească un loc de muncă. În paralel, s-au organi­zat anual şi burse ale locurilor de mun­că pentru persoanele cu dizabilităţi. Din păcate, rezultatele nu sunt remar­cabile. „Foarte mulţi angajatori conti­nuă să se arate reticenţi faţă de angaja­rea unor persoane cu handicap. Şi, din nefericire, noi nu îi putem constrânge cu nimic în acest sens”, ne-a declarat Si­mona Potâng, consilier Eures în ca­drul A.J.O.F.M. Timiş.