Ca şi în cazul medicamentelor compensate sau gratuite, obţinerea unei proteze compensate sau gratuite e tot mai dificilă, pe măsură ce fondurile alocate în acest sens sunt tot mai puţine. Astfel, s-au creat aproape în toate judeţele liste de aşteptare, cei care aşteaptă un astfel de dispozitiv sau decontarea banilor aferenţi compensării de la bugetul asigurărilor de sănătate trebuind să se înarmeze cu foarte multă răbdare. 


Bani şi pentru operaţia de protezare

Filmări cu camera ascunsă la o serie de spitale din ţară, unde pacienţilor li se cereau bani pentru realizarea unor operaţii de protezare, deşi aceste intervenţii sunt gratuite, a generat, anul trecut, un scandal de presă. Fostul ministru al Sănătăţii, Ion Bazac, a părut că percutează la acest scandal, cerând înfiinţarea unei comisii comune a Ministerului Sănătăţii şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, care să realizeze un audit al programului naţional de endoprotezare. „Este regretabil că încă mai există în unele unităţi sanitare cadre medicale care au un comportament imoral, ilegal şi lipsit de profesionalism, aşa cum am văzut astăzi. Reamintesc că, în România, toţi cetăţenii asiguraţi beneficiază de proteze, gratuit, din Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate. Pacienţii trebuie să ştie că, din moment ce ei contribuie la constituirea Fondului Naţional de Asigurări de Sănătate, au dreptul la intervenţii chirurgicale de protezare fără a mai achita alte sume de bani. În acest context, am dispus înfiinţarea unei Comisii care trebuie să îmi prezinte o situaţie exactă a sistemului de endoprotezare”, declara, în primăvara anului trecut, Ion Bazac.
Între timp, ca şi în alte cazuri în care s-au promis anchete ample, nu s-a mai revenit cu prezentarea concluziilor şi a măsurilor luate, conducerea ministerului s-a schimbat, iar semnale din interiorul sistemului indică faptul că lucrurile merg la fel de greu în sistemul de repartizare şi decontare a protezelor.
Practic, “oferta” este bogată – în România, există 57 de centre în care se realizează implantarea de proteze pe diferite tipuri, şi 47 în care se realizează înlocuirea protezei primare.
Lucrurile se blochează atunci când vine vorba de sumele care trebuie plătite din bugetul asigurărilor de sănătate pentru achiziţia şi furnizarea acestor proteze către cei care au nevoie de ele.
Astfel, pentru anul trecut, programul de endoprotezare, deşi a avut un buget de 33,2 milioane de lei, prezentat ca unul suficient de mare, s-a dovedit că nu poate acoperi nevoile reale. Aşa se face că anul trecut în Timiş erau pe listele de aşteptare 896 de pacienţi pentru protezare, cifră care a crescut în acest an la peste 900, potrivit Ministerului Sănătăţii. Aceasta în condiţiile în care, tot potrivit Ministerului Sănătăţii, rata anuală de protezare în Timiş nu a trecut de 600 de operaţii, ceea ce înseamnă că în fiecare an se adună un stoc de cazuri care se reportează pe anul următor.


Deficienţe la nivel naţional

Potrivit Organizaţiei Naţionale a Persoanelor cu Handicap, asiguraţii care vor dispozitive medicale trebuie să aştepte perioade foarte lungi de timp pentru a le obţine, deşi în cazul copiilor sau persoanelor cu handicap, dosarele ar trebui aprobate în regim de urgenţă.
“Lucrurile se blochează de obicei la nivelul Caselor de Asigurări de Sănătate, care nu dispun de fondurile necesare pentru a acoperi toate solicitările. Şi aşa se fac acele liste de aşteptare, existând persoane care pot aştepta peste un an pentru a obţine proteza de care au nevoie. Cunosc cazuri în care s-a aşteptat şi perioade mai mari de doi ani. În plus, dacă persoana în cauză are nevoie de o proteză mai bună decât cele standard oferite, diferenţa de preţ pe care trebuie să o achite este una extrem de mare”, spune Francisc Şimon, preşedintele Organizaţiei Naţionale a Persoanelor cu Handicap.
Potrivit legii, protezele care se pun intraoperator, ca şi cârjele, scaunele cu rotile sau ghetele ortopedice, pot fi plătite parţial sau total din fonduri ale Caselor de Asigurări sau prin programe ale Ministerului Sănătăţii. Din cauza birocraţiei şi a timpilor lungi de aşteptare, mulţi renunţă şi preferă să cumpere totul cu banii jos. Aceasta în condiţiile în care o protează de şold ceva mai performantă costă peste 2.000 de euro.
Pentru a beneficia de proteze, cei interesaţi trebuie să depună la Casa de Asigurări de care aparţin o cerere şi mai multe acte.
Partea interesantă este că, pentru a obţine proteza, e nevoie, printre altele, şi de o recomandare de la medicul specialist, recomandare care este valabilă doar 30 de zile, deşi aşteptarea pentru o proteză poate dura ani, ceea ce înseamnă că acest document trebuie reînnoit lunar...