Noua Lege a Educaţiei, care stabileşte incompatibilitatea ocupării unei funcţii de conducere sau de demnitate publică simultan cu deţinerea funcţiei de rector, continuă să ridice noi contro­ver­se, generate de interpretările diferite ale legii. Deşi Agenţia Naţională de Integritate a stabilit că incompa­tibilitatea deţinerii celor două funcţii se aplică de la intrarea în vigoare a legii, în Timiş nici unul dintre parlamentarii direct afectaţi, Ştefan Drăgulescu şi Nicolae Robu,nu va renunţa la funcţiile deţinute în prezent.


A.N.I. susţine că incompatibilitatea se aplică imediat

Solicitată să-şi exprime un punct de vedere în privinţa controversei in­com­patibilităţii dintre funcţia de rec­tor şi cea de parlamentar, prevăzută în noua Lege a Educaţiei, Agenţia Naţio­nală de Inte­gritate a precizat că incom­pa­tibilitatea deţinerii simultane a func­ţiilor de rec­tor şi de parlamentar este constatată în termen de 60 de zile de la data intră­rii în vigoare a Legii educaţiei naţionale.
Reprezentanţii A.N.I. au precizat că, în privinţa ocupării unei funcţii de conducere sau de demnitate publică şi/sau a unei funcţii de conducere în cadrul unui partid politic, simultan cu deţine­rea funcţiei de rector, legea nu instituie nicio excepţie. “De la data intrării în vigoare a legii, deţinerea unei funcţii de condu­cere sau de demnitate publică şi/sau a unei funcţii de conducere în cadrul unui partid politic, simultan cu deţinerea funcţiei de rector în universităţile de stat, particulare şi confesionale, gene­rează o situaţie de incompatibilitate”. Din coroborarea acestor norme, mai spun reprezentanţii A.N.I., în cel mult 60 de zile de la intrarea în vigoare a Legii educaţiei naţionale, persoanele care deţin funcţia de rector, trebuie să opteze între această funcţie şi funcţia de conducere sau de demnitate publică şi/sau funcţia de conducere în cadrul unui partid politic, deţinute.


În Timiş, rectorii-parlamentari nu renunţă la funcţii

Precizarea A.N.I. vine după ce o parte dintre rectorii parlamentari aflaţi în această situaţie au declarat că legea nu afectează actualele mandate. În acest sens este invocat Articolul 364 al legii, care, la aliniatul 2, stipulează : “La finalizarea actualului mandat, noile organe de conducere ale universităţilor se vor stabili în baza prezentei legi”. Până în prezent, ambii parla­men­tari timişeni direct afectaţi de această incompatibilitate stipulată în Legea Educaţiei spun că sunt decişi să îşi păs­treze ambele funcţii.
“Problema este foarte clară, m-am consultat şi cu un jurist în acest sens. Ambele poziţii – cea de rector şi cea de deputat – sunt alese, nu sunt posturi în care am fost numit. În plus, legea nu are cum să se aplice retroactiv. De aceea, voi rămâne în ambele funcţii până la terminarea mandatelor. În cazul în care se va decide altceva, vom da în judecată instituţia care nu ne validează”, spune prof. univ. dr. Ştefan Drăgulescu, depu­tat P.D.-L. de Timiş şi rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie Timişoara.
Parlamentarul timişean spune că toţi cei patru rectori-parlamentari afec­taţi la nivel naţional de prevederile noii Legi a Educaţiei au cerut în 2009 un punct de vedere Agenţiei Naţionale de In­tegritate cu privire la compatibilita­tea celor două funcţii, şi atunci A.N.I. sus­ţi­nea că sunt compatibile. “În urmă cu un an şi jumătate, în 2009, toţi cei patru am primit de la A.N.I. un punct de ve­dere în care ni se comunica faptul că cele două funcţii sunt compatibile. Deci, A.N.I. şi-a exprimat deja un punct de vedere în acest sens. În plus, legea nu are cum să acţioneze retroactiv”.
La rândul său, prof. univ. dr. Nico­lae Robu, rector al Universităţii Poli­tehnice Timişoara, dar şi senator P.N.L., afirmă că Legea Educaţiei prevede foarte clar la articolul 364 că legea se va aplica doar după finalizarea actualelor mandate. “Deja de o săptămână numai despre asta vorbesc. Sigur, dacă legea mi-ar impune altceva, nu aş putea să fac ceva de capul meu, legea e lege. Dar este un principiu de drept al neretro­activităţii legii, şi în plus există şi acest articol 364 al Legii Educaţiei care spune foarte clar că doar la finalizarea actualelor mandate următoarele se vor stabili pe baza prevederilor noii legi”. În afară de Nicolae Robu şi Ştefan Drăgulescu, mai sunt afectaţi de incom­patibilităţile specificate de noua lege Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educaţiei, rector al Universităţii Poli­tehnica din Bucureşti şi, totodată, sena­tor P.S.D., şi Florian Popa, rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” Bucureşti şi deputat ales pe listele P.S.D.