Bugetele de criză au dus la o blocare a tot mai puţinelor imobile construite de Agenţia Naţională de Locuinţe în Timiş, în cadrul programelor de locuinţe pentru închiriere de către tineri. În cazul Timişoarei, analizând lista de priorităţi, şansele unui tânăr de a primi o locuinţă într-un imobil A.N.L. nou tind spre zero, nefiind nici măcar în proiect construcţia vreunui nou ansamblu rezidenţial în municipiu. În plus, în ciuda unor voci din Primărie, care au avertizat că prin vânzarea locuinţelor A.N.L. deja finalizate către chiriaşi programul de construcţie îşi pierde caracterul social, demersurile pregătitoare pentru înstrăinarea apartamentelor continuă. Chiriaşii speră în promisiunea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, de vânzare a acestor locuinţe la un preţ reprezentând cel mult jumătate din cotaţia unor spaţii similare pe piaţa imobiliară timişoreană – 407 euro pe metru pătrat.


Blocaj total la Timişoara

Spre disperarea celor care mai sperau, în următorii ani, în atribuirea unei locuinţe A.N.L. de către Municipalitatea timişoreană, Agenţia Naţională pentru Locuinţe nu pare că intenţionează să se mai apuce de construirea vreunui alt ansamblu imobiliar. Din lipsă de fonduri, Agenţia Naţională pentru Locuinţe a transmis Primăriei că în acest an nu se vor construi locuinţe A.N.L. în Timişoara. „Este o chestiune sigură, nu se ştie ce se va întâmpla anul viitor. Noi speram că, poate, Agenţia Naţională de Locuinţe se va implica în acest an măcar în iniţierea unor prime demersuri legate de protocolul pe care îl avem cu M.Ap.N. pentru construcţia unor ansambluri de locuinţe”, spune Nicuşor Miuţ, şeful Direcţiei de Patrimoniu a Primăriei Timişoara.
În acest an, Ministerul Apărării a fost de acord să cedeze o parte din terenurile sale din marginea oraşului Primăriei Timişoara, pentru rezolvarea problemei retrocedărilor, în schimbul construirii unor ansambluri A.N.L., unul în Calea Aradului, şi altul pe strada Dimineţii, între Giroc şi Fratelia. În total se vorbeşte de 800 de apartamente din care cel puţin o treime să revină cadrelor militare. Însă, din cauza lipsei fondurilor, data demarării acestui proiect rămâne incertă. În lipsa oricăror perspective legate de finanţarea construcţiei unor noi ansambluri A.N.L., Primăria Timişoara a anunţat că deja celebra listă de priorităţi a celor care au solicitat atribuirea unor locuinţe A.N.L. nu se mai reface în acest an, lipsind „obiectul” ei – noi blocuri care să fie atribuite.  Raportat însă la ce s-a întâmplat în 2009 în ceea ce priveşte aceste liste de priorităţi, speranţele titularilor nu au cum să fie prea mari. Anul trecut, pe listele de priorităţi ale Primăriei au figurat 5.637 de persoane îndreptăţite să le fie atribuită o locuinţă din fondul locativ de stat. Dintre acestea, 2.438 erau cazuri sociale, 1.834 tineri căsătoriţi, 321 pensionari, 717 evacuaţi şi 327 de tineri crescuţi în instituţii de ocrotire a minorilor, care au trebuit să părăsească aceste structuri la împlinirea vârstei de 18 ani.
Ţinând cont de faptul că anul trecut s-au repartizat 80 de locuinţe A.N.L., în varianta optimistă în care s-ar construi şi da în folosinţă cel puţin atâtea locuinţe în fiecare an, ar fi necesari 70 de ani pentru epuizarea listei. Aceasta, însă, se rotunjeşte cu fiecare an : pentru anul trecut au existat 266 de noi solicitări de înscriere pe lista de priorităţi şi 188 de solicitări pentru listele de priorităţi din 2010, care nici nu s-au mai întocmit.
Criteriile de calificare la un loc de top în lista respectivă au fost îndelung discutate şi contestate. Potrivit ultimelor reglementări impuse de Primărie, pentru a beneficia de un punctaj maxim, un solicitant ar trebui să întrunească, cumulativ, următoarele condiţii : să fie chiriaş într-un spaţiu din fondul locativ privat, să locuiască într-un spaţiu locativ mai mic de opt metri pătraţi, să fie căsătorit, să aibă mai mult de patru copii (un punct pentru fiecare copil în plus, după acest barem), să aibă alte persoane în întreţinere, indiferent de numărul acestora, să aibă o boală cronică, să aibă peste patru ani vechime pe listele de priorităţi, să aibă studii superioare şi să fie provenit din case de ocrotire socială.


Şi în judeţ au îngheţat proiectele

Anul trecut, când criza economică nu se acutizase, A.N.L. a recepţionat câteva zeci de locuinţe în judeţ, cum sunt cele 31 de apartamente din Lugoj, de pe strada Panait Cerna, sau cele 30 de locuinţe din Jimbolia, de pe strada George Enescu. În prezent, însă, şi proiectele din judeţ par să fi îngheţat, fiind invocată aceeaşi lipsă de fonduri. În execuţie, fără un termen clar de finalizare, au rămas 30 de locuinţe în Sânnicolau Mare, pe strada Panselelor, şi 64 de locuinţe în Deta, pe strada Orhideelor. Din 2001 şi până în prezent, A.N.L. a recepţionat în Timiş doar 639 de locuinţe, deci o medie de 70 pe an, comparabilă cu „ctitoriile” oricărui constructor individual de ansambluri rezidenţiale sau chiar de mansarde. Cifra, în comparaţie cu nevoia, pe judeţ, de spaţii locative, este una infimă.


Autorităţile centrale şi locale nu se înţeleg la preţurile de vânzare

Deşi negată iniţial, la nivel central, vânzarea unor blocuri A.N.L. către chiriaşii rezidenţi a devenit o certitudine. La Timişoara sunt pe lista de vânzare 117 locuinţe. „Deocamdată, noi aşteptăm normele de aplicare a cadrului legal legat de vânzarea acestor imobile. Oficial nu am mai primit nimic în acest sens de la Bucureşti, deci nu estimez că vânzarea va putea fi demarată înainte de luna septembrie”, precizează Nicuşor Miuţ. Preţul de vânzare al acestor locuinţe a iscat destule controverse şi critici. Potrivit unor iniţiative venite de pe plan central, s-a dorit vânzarea acestor locuinţe la valoarea de inventar, existând şi un proiect legislativ în acest sens, în curs de aprobare la Parlament. În cazul Timişoarei, această valoare de inventar e mult sub valoarea pieţei. Vizate sunt blocurile A.N.L. de pe strada Miloia, iar în cazul primului bloc de locuinţe, B1, există o suprafaţă construită de peste 8.700 de metri, şi 96 de locuinte, valoarea de inventar a întregului bloc fiind de 5,8 milioane de lei. Care înseamnă, la un curs euro de 4,3 lei, 1,3 milioane de euro, ceea ce împărţit la cele 96 de locuinţe, dă o valoare medie de 13.000 de euro pe fiecare apartament A.N.L. scos la vânzare. O valoare extrem de mică, comparată chiar şi cu preţul de vânzare al unei garsoniere confort III pe piaţa liberă. În cazul celuilalt bloc de locuinţe, cu o suprafaţă de 2.190 de metri pătraţi, cu 29 de apartamente, valoarea totală de inventar este de 1.739.000 de lei. Ceea ce, raportat la un curs euro de 4,3 lei, dă o valoare medie pe apartament de mai puţin de 17.000 de euro, şi ea, cu mult sub cotaţia pieţei.
Într-un final, s-a venit cu o altă variantă. Inclusiv chiriaşii A.N.L. din imobilele vizate pentru vânzare din Timişoara au primit o serie de pliante tipărite de către Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, în care erau înştiinţaţi că „locuinţele A.N.L. pentru tineret, destinate închirierii, pot fi cumpărate de actualii chiriaşi, după o durată minimă de închiriere de un an. Valoarea de vânzare a locuinţei în anul 2010 este de 407 euro/metru pătrat, inclusiv TVA, din care se scade amortizarea calculată de la data punerii în funcţiune a locuinţei până la data vânzării acesteia”. Şi această variantă, care presupune vânzarea cu circa 400 de euro pe metru pătrat, ar fi presupus preţuri cu jumătate sub cele ale pieţei, metrul pătrat construit pe piaţa imobiliară timişoreană fiind în medie 1.000 de euro, în zona în care se găsesc amplasate imobilele A.N.L.
Această variantă a fost însă contestată de către reprezentanţii Primăriei Timişoara. „Lucrurile se vor lămuri după adoptarea normelor de aplicare a cadrului legal prin care se vând aceste locuinţe. Acel preţ de 407 euro metrul pătrat nu trebuie luat ca reper”, susţine Nicuşor Miuţ.
Aceeaşi variantă este susţinută şi de viceprimarul Timişoarei Adrian Orza : „Aşteptăm normele ce vor cuprinde probabil şi tarife specifice. În niciun caz, imobilele A.N.L. nu se vor vinde la acel preţ”.
La nivelul Primăriei Timişoara au existat obiecţii cu privire la acest proces de vânzare, care ar îndepărta programul A.N.L. de scopul său social. Nicuşor Miuţ a susţinut în acest sens că ideea iniţială era ca tinerii fără locuinţe să stea în acele spaţii, la chirii modice, o perioadă de cinci - zece ani, timp în care să-şi poată strânge banii necesari pentru avansul dat pentru un credit imobiliar contractat de la o bancă comercială. Caz în care locuinţa A.N.L. ar fi fost eliberată, aici urmând să se mute cu chirie un alt tânăr, pentru aceeaşi perioadă de acumulare. Chiar dacă chiriile percepute la aceste locuinţe sunt modice, anul trecut au existat peste 100 de situaţii în care o serie de chiriaşi ai A.N.L. din Timişoara au fost ameninţaţi cu evacuarea pe motiv de neplată a chiriei.


Radu Radoslav, fost arhitect-şef al Timişoarei : „Locuinţele A.N.L. se fac pentru cine trebuie”

Despre conceptul A.N.L. la Timişoara, Radu Radoslav, fost arhitect-şef al oraşului, nu are o părere prea bună : „Programul ar fi trebuit să se rezume la ce s-a vrut iniţial – locuinţe ieftine, pentru tineri. Dar se pare că noi nu suntem în stare să facem aşa ceva. Astfel, aceste apartamente se fac pentru cine trebuie, se cumpără la un preţ de nimic de către norocoşii chiriaşi, şi de aceea aceste imobile trebuie să fie neapărat cât mai somptuoase. Practic, aceste imobile s-au îndepărtat foarte mult de destinaţia iniţială, de locuinţe sociale”.
Radu Radoslav mai spune că şi în statele vestice există acest gen de soluţii locative pentru tineri, însă imobilele cuprinse în astfel de programe sunt mult mai ieftine şi se realizează mult mai uşor şi mai rapid. „La noi, deşi terenul se dă gratis de către Primărie, utilităţile nu costă mult, preţul final al construcţiei acestor imobile este unul foarte mare, şi de aceea se realizează destul de puţine”.