Constatând că educaţia şi îngriji­rea copiilor preşcolari variază semnificativ de la o ţară europea­nă la alta, atât din punct de vedere al cantităţii, cât şi al calităţii, Comisia Europeană a propus, în urmă cu câteva zile, o serie de măsuri comune cu privire la integrarea în sistemul de educaţie a copiilor cu vârste între trei şi şase ani. Printr-un acces al tuturor copiilor preşcolari la educaţie de calitate, reprezen­tanţii C.E. cred că pot preveni inclusiv abandonul şcolar.


Cerinţe şi obligaţii comune pentru învăţământul preşcolar

Începând din acest an, Comisia Europeană va aloca mai mulţi bani pen­tru proiecte ce vizează integrarea tuturor copiilor de vârstă preşcolară într-o formă de învăţământ de calitate, punându-se accent în special pe copiii provenind din familii sărace sau de imigranţi, pe copiii cu handicap şi pe cei aparţinând unor grupuri sociale mar­ginalizate, cum sunt rromii.

Totodată, prin noile măsuri vizând realizarea unor standarde comune în învăţământul preşcolar comunitar, Co­misia Europeană promovează un echi­li­bru între capacitatea de a învăţa şi aptitudinile sociale pentru aceste gru­puri de vârstă, precum şi garantarea unui nivel de salarizare corespunzător şi a unor condiţii de muncă corecte pentru personalul angajat care, la rân­dul său, trebuie să dispună de califi­cările necesare, chestiunea cu „sala­ri­zarea corespunzătoare” fiind proble­matică în România, mai ales după diminuările salariale cu 25%, care nu au ocolit nici învăţământul preşcolar.

Responsabilii C.E. cred că inves­ti­ţiile în educaţia copiilor preşcolari sunt cruciale, putând veni în sprijinul co­piilor dezavantajaţi, putând ameliora integra­rea socială şi reduce numărul cazurilor de abandon şcolar.

În acest sens, Comisia Europeană este de părere că serviciile de educaţie oferite copiilor preşcolari pot contribui la atingerea obiectivelor U.E. de redu­cere a ratei de abandon şcolar sub 10% şi de eliminare a riscului de sărăcie şi excludere socială pentru cel puţin 20 de milioane de persoane.

În acest an, statele membre U.E. şi-au propus să ofere educaţie şi îngri­jire pentru cel puţin 95% din copiii pre­şcolari. În prezent, media integrării în învăţământul preşcolar a copiilor din categoria de vârstă trei - şase ani, la ni­velul U.E., este de 92,3%.


Trei grădiniţe noi, în construcţie la Timişoara

Deşi directivele C.E. spun că tre­buie asigurat accesul tuturor copiilor între trei şi şase ani la forme de în­vă­ţă­mânt preşcolar de calitate, în Româ­nia mulţi părinţi sunt confruntaţi cu pro­blema locurilor insuficiente din grădi­niţele de stat bine cotate. În Timişoa­ra, de exemplu, cum preţurile practi­cate de multe grădiniţe particulare din municipiu sunt mari, pentru o familie cu venituri medii (de exemplu taxe lu­nare cuprinse între 600 şi 1.100 de lei), unităţile de învăţământ preşcolar din reţeaua de stat rămân singura alter­nativă.

Şi cum majoritatea părinţilor vor să-şi înscrie copiii la o grădiniţă cât de cât bună, an de an se vorbeşte des­pre o criză a locurilor disponibile în grădi­niţile de stat „De obicei, e adevărat, la gră­diniţele din zonele centrale ale Timi­şoarei e foarte mare aglomeraţie, în timp ce la grădiniţele din zonele ceva mai marginale ale oraşului nu existau suficienţi copii pentru desfă­şurarea ac­tivităţii”, explică Francisc Halasz, in­spector general adjunct al Inspecto­ra­tului Şcolar Judeţean Timiş. În opinia sa, criza locurilor disponibile în grădiniţele din Timişoara e generată exclusiv de această tendinţă a unor părinţi de a-şi înscrie copiii doar la gră­diniţe bine văzute, din zona centrală a oraşului.

Oferta în ceea ce priveşte învăţă­m­ântul preşcolar în Timişoara se va mai diversifica, precizează Francisc Halasz, pe măsură ce se vor finaliza o serie de grădiniţe aflate acum în di­verse stadii de finalizare. „În prezent există trei grădiniţe la care se lucrea­ză. Să vedem ce se va mai putea rezolva, din acest punct de vedere, în acest an”, spune reprezentantul I.S.J. Timiş.