Apa cu nitraţi - otrava din fântânile timişenilor

Timişul are zeci de localităţi unde apa din fântâni este periculoasă pentru sănătatea populaţiei. Deta, Pişchia, Maşloc şi Variaş sunt doar câteva dintre localităţile poluate cu nitraţi, potenţial cancerigeni. În acele zone apa din fântâni nu este potabilă, iar locuitorii îşi cumpără apă de la magazine sau se racordează la reţele de alimentare. Specialiştii avertizează că apa cu nitraţi este foarte periculoasă mai ales pentru bebeluşi, putând duce şi la decesul acestora.

Poluarea cu nitraţi, la ordinea zilei în Timiş

În urmă cu trei ani, un clasament naţional cu zonele vulnerabile la po­luarea cu nitraţi situa judeţul Timiş pe un loc fruntaş, cu peste 90 de astfel de zone. Potrivit unei liste publicate în Mo­nitorul Oficial,  zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi erau considerate localităţile timişene Balinţ, Banloc, Bârna, Beba Veche, Becicherecul Mic, Belinţ, Bethausen, Biled, Birda, Bogda, Boldur, Brestovăţ, Buziaş, Cărpiniş, Cenad, Cenei, Checea, Che­­vereşu Mare, Ciacova, Comloşu Ma­re, Coşteiu, Criciova, Curtea, Darova, Denta, Deta, Dudeştii Noi, Dudeştii Vechi, Dumbrava, Dumbrăviţa, Făget, Fârdea, Fibiş, Foeni, Gătaia, Găvojdia, Ghilad, Ghiroda, Ghizela, Giarmata, Giera, Giroc, Giulvăz, Gottlob, Iecea Mare, Jamu Mare, Jebel, Jimbolia, Lenauheim, Liebling, Lovrin, Lugoj, Mănăştiur, Margina, Maşloc, Mora­viţa, Moşniţa Nouă, Nădrag, Niţchi­dorf, Ohaba Lungă, Orţişoara, Pădu­reni, Parţa, Peciu Nou, Periam, Pie­troa­­sa, Pişchia, Racoviţa, Recaş, Re­metea Mare, Săcălaz, Sacoşu Tur­cesc, Şag, Sânandrei, Şandra, Sân­mihaiu Român, Sânnicolau Mare, Sân­petru Mare, Saravale, Satchinez, Ştiu­ca, Teremia Mare, Tomeşti, Tomna­tic, Topolovăţu Mare, Tormac, Traian Vuia, Uivar, Variaş, Victor Vlad Dela­marina şi Voiteg.

Lista, se anunţa la acea vreme, va fi revizuită în decembrie 2012, când Institutul Naţional de Cercetare-Dez­voltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului împreună cu Administraţia Naţională “Apele Româ­ne” vor reverifica zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agri­cole, la nivel de cadastru agricol.

În prezent, conform legislaţiei în domeniul apei potabile –Legea nr. 458/ 2002 privind calitatea apei potabi­le şi H.G. 974/2004 pentru aprobarea Nor­melor de supraveghere, inspecţie sani­tară şi monitorizare a calităţii apei po­tabile – fiecare Primărie are obliga­ţia de a preleva probe de apă de pe raza localităţilor pe care le are în admi­nis­trare de cel puţin patru ori pe an, pro­bele fiind verificate în labo­ratoarele Inspectoratului de Poliţie Sanitară şi Medicină Preventivă (Sanepid).

Doi sugari intoxicaţi cu nitraţi

Potrivit specialiştilor Sanepid, unele dintre localităţile timişene considerate vulnerabile la poluarea cu nitraţi, care apăreau pe lista neagră din 2008, se regăsesc şi acum cu date negative în ultimele raportări ale instituţiei. “Zonele Deta, Pişchia, Maşloc, Gătaia, Sculia şi Variaş au şi acum probleme cu nitraţii, cu valori de circa 80, 90 miligrame pe litru de apă, faţă de 50 mg de nitraţi în litrul de apă cât e admis. Există risc de intoxicaţie cu nitraţi, care sunt şi substanţe can­ceri­gene. În zonele respective apa de la fântâni nu este potabilă. Majorita­tea locuitorilor s-au racordat la reţele de apă sau îşi cumpără apă îmbute­liată. Sunt însă şi oameni care beau tot din fântâni pentru că s-au obişnuit, deşi este periculoasă pentru sănă­tate”, spune dr. Ioan Bratan, medic specia­list igienă de la Compartimentul Eva­luare Factori de Risc din cadrul Sane­pid Timişoara. Potrivit acestuia, apa cu nitraţi poate fi fatală bebe­luşilor, dacă mamele folosesc apa pentru ceai sau pentru dizolvarea laptelui praf.

În Timiş, în ultimii şapte ani nu s-au în­registrat decese de sugari în urma unor intoxicări cu nitraţi, însă anul trecut, la Gătaia, şi în acest an la Va­riaş, au fost situaţii în care doi bebeluşi au ajuns la Urgenţe din cauza apei infestate. “În cazul nitraţilor nu ai ce face, nu poţi face o dezinsecţie pentru ca apa să fie potabilă. De aceea se şi fac aceste prelevări de probe periodic şi averti­zăm per­ma­nent locuitorii dacă des­co­perim pro­bleme cu apa ”, preci­zează medicul Ioan Bratan.

Pe de altă parte, exceptând pro­ble­ma nitraţilor, în Timiş sunt şi lo­calităţi care înregistrează depăşiri la valorile de amoniu, mangan şi fier în apă, spun specialiştii Sanepid. Datele prelevate anul trecut au arătat că va­lorile la amoniu erau de peste 0,5 mg/litru de apă în localităţile Pietroasa Mare, Victor Vlad Delamarina, Foeni, Săcălaz, Cenad, Cenei şi Gătaia. De asemenea, s-a înregistrat peste 0,2 mg de fier la un litru de apă la Foeni, Săcălaz, Beregsău, Cenei şi zona Spi­talului Gătaia, iar la mangan valorile depăşeau 0,5 mg/l apă în Gătaia, Să­călaz, Sânandrei şi Cenei.  “În astfel de cazuri se trece la dezinfecţie, după care se iau din nou probe, iar dacă ies bine, apa e potabilă. Astfel de probe se fac periodic şi la fântânile publice din Timişoara, pentru siguranţa popu­laţiei ”.

Groapa de gunoi de la Parţa, sursă de poluare a apei potabile

Două dintre localităţile aflate pe lista neagră a apei nepotabile din cauza substanţelor toxice sunt Şag şi Parţa. Ambele comune au ca sursă de polua­re groapa de gunoi de la Parţa. De ani buni, autorităţile ştiu că apa din cele două localităţi – situate la numai câţiva kilometri de Timişoara –, este otrăvită.

Toxinele din sutele de mii de tone de gunoaie s-au infiltrat în pânza frea­tică a localităţilor.

Totuşi, în prezent situaţia este sub control, spun autorităţile locale. “Noi ne-am asociat cu Aquatim şi se fac analize lunar. Însă am extins reţelele de apă, s-au făcut modernizări la o sta­ţie de exploatare a apei, la care trebuie să îi facem recepţia. Sperăm ca până la finele anului să dăm în funcţiune staţia şi să avem apă potabilă în cei mai buni parametri”, ne-a declarat Petru Niergeş, secretarul Primăriei Şag. Po­trivit acestuia, în prezent, în locali­tate, se livrează apă menajeră şi pentru ani­male, pentru că sunt depăşiri pe valori­le de fier şi mangan, apa nefiind astfel potabilă.“Acum oamenii îşi cumpără apă îmbuteliată, dar după ce va funcţio­na noua staţie, care are un sistem de oxidare, se va face filtrarea apei din puţuri şi nu vor mai fi probleme”, consideră Petru Niergeş.

Problemele legate de infestarea apelor freatice erau prezente şi în co­muna Parţa până anul trecut, când apa nu putea fi băută deoarece conţinea foarte multe metale grele, peste limita admisă. Din nou, autorităţile locale spun că această problemă este ca şi rezol­vată. “Noi ne gospodărim singuri, iar apa e în parametri normali. Avem sta­ţie de filtrare, iar cel puţin o dată la trei luni se iau probe, care au arătat că apa e în limite acceptabile de consum. Sunt însă mulţi locuitori care încă nu s-au branşat la reţeaua de apă şi consumă apa din fântâni ”, ne-a declarat prima­rul comunei Parţa, Mihai Petricaş.

Apa cu nitraţi, mortală pentru sugari

Consumul de apă murdară poate duce la boli infecţioase – febră tifoidă, dizenterie şi holeră –, boli virotice – poliomielită şi hepatită epidemică –, boli parazitare – dizenterie amibiană, lambliază sau giardiază, strongiloidoză, tricomoniază, fascioloză sau distoma­toză, avertizează specialiştii.

Potrivit acestora, intoxicaţiile cu nitraţi, cu plumb, cu mercur pot da du­reri de cap, ameţeli, insomnie, anemie, tulburări de memorie şi vizuale şi pot produce chiar şi malformaţii la făt. Mai mult, intoxicaţia cu nitraţi poate fi fa­tală sugarilor, avertizează şi profesorul Gheorghe Mencinicopschi, directo­rul Institutului de Cercetări Alimentare Bucureşti. “Riscul e mare mai ales pen­tru sugari. În cazul lor, apa nu trebuie să aibă valori de 10 mg/litru nitraţi. Mămicile care nu ştiu, mai ales cele din mediul rural, care au fântâni contami­nate, fac deseori ceai sau formula de lapte praf cu acea apă şi dau sugarilor. Nitraţii fixează hemoglobina şi nu mai transportă oxigenul la creier şi are loc o asfixie la nivel celular, iar copilul se albăstreşte, existând risc de deces”, avertizează dr. Mencinicopschi, preci­zând că mamele nu ar trebui să combi­ne mâncarea sau laptele sugarului cu apa de la fântână, în condiţiile infestă­rii pânzei freatice cu nitraţi.

Profesorul avertizează că şi dacă se fierbe apa, pericolul otrăvirii rămâ­ne, iar o ceşcuţă-două de apă de acest fel poate omorî un sugar.

La adulţi, nitraţii provoacă otrăvi­rea lentă sau rapidă, în funcţie de can­titate. “În microflora tubului digestiv nitraţii se transformă în nitriţi. Împreu­nă cu proteinele provenite din alimen­te nitriţii formează o serie de compuşi cancerigeni, care se numesc nitro­zamine. Aceste nitrozamine sunt una dintre principalele substanţe care fa­vorizează apariţia cancerului”, mai pre­cizează Gheorghe Mencinicopschi.