Într-un apel lansat la sfârşitul săptămânii trecute de către Asociaţia 21 decembrie Preşedinţiei României se solicită demararea unui proces de reformă „de esenţă”, bazat şi pe principiile enunţate în Proclamaţia de la Timişoara. 

Pe principiul că actuala criză economică nu trebuie să amâne reformarea României, Asociaţia 21 decembrie a solicitat Preşedinţiei iniţierea unei reforme „din temelii” a statului, reformă la baza căreia să stea şi Proclamaţia de la Timişoara. „În campania electorală de anul trecut pentru alegerile prezidenţiale aţi fost singurul candidat care - spre onoarea dumneavoastră - aţi semnat Pactul pentru reformarea României propus de societatea civilă. Nu aţi ezitat să semnaţi pactul întrucât am făcut public faptul că versiunea finală a acestuia - propusă tuturor candidaţilor - a fost corectată şi rescrisă de apreciatul ministru al Justiţiei, doamna Monica Macovei, astfel încât asumarea şi respectarea pactului să fie în total acord cu legile şi Constituţia României”, se arată în apelul trimis preşedintelui Traian Băsescu de către Asociaţia 21 decembrie. Pe această ideea, reprezentanţii asociaţiei consideră că e timpul pentru punerea în aplicare a principiilor de reformă din acest document, asumate de către Preşedinţie, întrucât “respectarea pactului constituie o urgenţă naţională şi totodată o înaltă datorie de onoare”.
Pactul pentru reformarea României prevedea “reformarea morală a statului, reconciliere naţională şi decomunizare, conform dezideratelor exprimate în următoarele documente ale societăţii civile: Proclamaţia de la Timişoara din 1990, Proclamaţia pentru România din 2005, Apelul pentru România din 2005 lansat de GDS, Proclamaţia pentru decomunizarera României din 2008”.
În acest sens, Preşedinţiei i s-a cerut să pună în vedere autorităţilor judiciare respectarea dreptului la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil în ceea ce priveşte soluţionarea şi finalizarea cauzelor privind crimele şi actele de violenţă din decembrie 1989 şi iunie 1990. Totodată, în acelaşi document se mai solicită ca Parlamentul şi Guvernul să acţioneze “pentru reformarea morală prin adoptarea legilor şi măsurilor pentru decomunizarea României”. Preşedinţiei i se cere să realizeze o condamnare naţională şi internaţională a Pactului Stalin-Hitler (Molotov-Ribbentrop) şi a consecinţelor lui, ca ilegitime şi criminale.
Nu în ultimul rând, conform aceluiaşi Pact pentru reformarea României, Preşedinţia trebuie să ceară autorităţilor judiciare “să intensifice lupta împotriva corupţiei, să cerceteze modul în care s-a reconsolidat oligarhia securisto-comunistă în România şi să verifice corectitudinea privatizărilor făcute de această oligarhie care a acaparat fraudulos puterea economică în România”.
Nici deconspirarea fostei poliţii politice ceauşiste nu este uitată, prin acelaşi Pact asumat de Preşedinţie urmând să se solicite SRI şi SIE să reexamineze cele circa 97.000 dosare din arhivele fostei Securităţi considerate de “siguranţă naţională” şi să se predea către C.N.S.A.S. pe cele care nu se încadrează în această categorie. De asemenea, i se va solicita C.N.S.A.S. să verifice într-un ritm susţinut colaborarea cu fosta Securitate a persoanelor aflate în funcţii publice.