Aproape 1000 de cadre medicale timişene, pe cale de a pleca peste hotare

Aproape 1.000 de cadre medicale timişene au depus anul trecut cereri pentru a primi documen­taţia necesară plecării la muncă în străinătate. Fenomenul continuă să golească în ritm alert spitalele timişene care, oricum, nu au stat deloc bine la capitolul personal în ultima vreme. Ce e mai grav e că nu se întrevăd soluţii concrete pentru oprirea acestui fenomen.

Încă un lot gata de plecare

Conform unor informaţii venite de la Direcţia de Sănătate Publică Ti­miş, aproape 1.000 de cadre medicale timişene au depus cereri, pe parcursul anului trecut, pentru a putea pleca la muncă în străinătate.

Potrivit reprezentanţilor sindi­ca­telor din domeniul sănătăţii din judeţ, majori­tatea cadrelor medicale au ales să lucreze în ţări precum Italia, An­glia, Irlanda sau Spania.

Astfel, departe de a fi un feno­men care să poată fi neglijat în continuare, plecarea peste hotare a cadrelor medi­cale timişene pare să şubrezească tot mai mult sistemul medical timişean. Medici de la diverse specialităţi susţin că se lucrează la cote de avarie, iar estimarea Colegiului Medicilor Timiş este că ar fi nevoie de un număr dublu de asistente şi infirmiere în spitalele timişene, pentru ca asistenţa medicală să se înscrie în parametri normali.

Toate specialităţile sunt afectate

În prezent aproape că nu mai e nicio specialitate care să nu fie afec­tată de acest fenomen de migrare în masă a medicilor şi infirmierelor.

La Spitalul Judeţean din Timişoa­ra deficitul de asistente medicale este de aproximativ o sută de cadre. Conform unor reprezentanţi ai Colegiului Me­dicilor Timiş, la cei peste 1.100 de bol­navi internaţi la Spitalul Judeţean exis­tă aproximativ 700 de asistente care lucrează în trei ture, iar proporţia pe tu­ră este de o asistentă la 20 de pacienţi, ceea ce e extrem de puţin, ţinând cont că mulţi dintre bolnavii care ajung să fie internaţi la Spitalul Judeţean sufe­ră de boli cronice, şi mulţi nu se pot deplasa singuri. De aceea, conform estimărilor Colegiului Medicilor Timiş, pentru ca situaţia să se încadreze cât de cât în parametri normali din punct de vedere al asigurării unei asistente medicale decente, ar fi nevoie de un număr dublu de asistente şi infirmiere faţă de cel actual.  

Nici la Spitalul Municipal Timi­şoa­ra lucrurile nu stau mai bine din punct de vedere al numărului de asis­tente şi infirmiere. Sunt afec­tate tocmai depar­tamentele medicale de mare im­por­tan­ţă, unde lipsa cadre­lor medicale poate avea efecte dintre cele mai gra­ve. Este vorba de blocurile operatorii, de tera­pie intensivă şi de ur­genţe. Şi pentru că acestea sunt şi domeniile cău­tate de angaja­torii din afara ţării, şi de unde se re­cru­tează cele mai multe asis­tente, care pleacă să lucreze peste hotare. 

Şi la Spitalul de Boli Infecţioase “Victor Babeş” Timişoara fenomenul plecărilor peste hotare este constant. Cadre medicale din acest spital susţin că, din punct de vedere al persona­lului me­dical, în prezent se funcţionează la cote de avarie, fenomenul fiind agra­­vat de pensionarea unor asistente me­dicale în locul cărora nu mai vine ni­meni, ne­existând candidaţi intere­saţi, din cauza salarizării mici.

Până şi la Serviciul Judeţean de Ambulanţă frecvenţa plecării peste ho­tare nu a scăzut sub zece medici sau asistente pe an.

Liderul judeţean al Federaţiei Sanitas Timiş : „Infirmierii pleacă în masă”

Liderul judeţean al Federaţiei Sanitas Timiş, medicul Liviu Câr­stea, susţine că diferenţa enormă în domeniul salarizării între România şi ţările vest-europene face ca spitalele timişene să se golească rapid. „Dacă aici medicii iau 300 - 400 de euro pe lună, peste hotare iau de opt - zece ori mai mult. Aceeaşi poveste e şi cu infir­mierii, unde fenomenul este foarte grav, în sensul că se pleacă în masă. Se fac şcoli de îngrijire la domicilu în ritm alert, e un întreg haos legat de această plecare. Gândiţi-vă că un asis­tent medical pleacă din România de la un salariu de 700 - 800 de lei şi ajunge să muncească în nordul Italiei sau în Austria, în segmentul de îngrijire la domiciliu, cu 1.800 – 2.000 de euro”.

Medicul timişorean mai spune că, din păcate, acest fenomen, care este unul grav şi pentru care ar fi trebuit să se ia măsuri rapide de contracarare, a fost până nu de mult bagatelizat, atât pe plan local, cât şi central. „Când am lansat campania prin care încercam să trag un semnal de alarmă asupra amplorii acestui fenomen, au ieşit cu declaraţii şi cadre medicale de la Spi­talul Judeţean, care au spus că nu e ceva îngrijorător, că situaţia e sub control. Acum ei se plâng cel mai tare de lipsa de personal specializat. Oare ce au aşteptat? Să închidem uşile spitalelor, să nu mai fie nimeni care să vină la lucru?”.

Directorul Direcţiei de Sănătate Publică Timiş : „E un circuit de migrare la nivel european”

Directorul Direcţiei de Sănătate Publică Timiş, dr. Horia Vermeşan, afirmă că fenomenul migraţiei ca­drelor medicale nu este specific doar României. „Avem şi cazuri de medici din Franţa care doresc să se sta­bilească la noi, sunt medici destul de mulţi din Republica Moldova care vin să lucreze aici. Despre ei nu se vor­beşte aproape nimic. Şi dacă de la noi se pleacă în Franţa şi Germania, întâmplarea face că, recent, am vor­bit cu un coleg din Germania, specia­lizat pe ortopedie, care spunea că de la ei pleacă medicii să lucreze în Marea Britanie, pentru că sunt salarii mai mari”.

Din punctul său de vedere, este, însă, foarte important ca statul român să convingă medicii tineri că merită să rămână în ţară. „Trebuie să le oferim acestor tineri o minimă mo­tivaţie – un post sigur, o locuinţă. De aceea ne-am şi zbătut să facem acele blocuri pentru rezidenţi – pentru că dacă un tânăr medic mai plăteşte şi 150 de euro chirie, atunci nu mai rămâne cu aproape nimic din salariu”.

Minus 30.000 de cadre medicale?

Conform evidenţelor Colegiului Medicilor din România, numai în pri­mele nouă luni ale anului trecut au ple­cat din România 1.900 de medici şi asis­tente din România. Exodul medi­cilor face ca în prezent, în România să existe 1,9 medici la 1.000 de locuitori sau 2,2, dacă la această sumă sunt adu­naţi şi stomatologii, în timp ce media europeană este 3,7 la 1.000 de locuitori.

Anul trecut, în urma unor inter­pe­lări parlamentare făcute inclusiv de deputaţi din Timiş, Ministerul Sănătăţii a realizat o contabilizare a solicitărilor de documente privind recunoaşterea calificărilor profesionale, cifră care poate indica, măcar la nivel aproxima­tiv, numărul medicilor care au plecat peste hotare – statistică pe care minis­terul de resort nu o are. Potrivit datelor ministeriale, după momentul aderării s-au primit 18.200 de solicitări privind recunoaşterea calificărilor profesio­na­le din partea medicilor, a dentiştilor şi a farmaciştilor, şi 11.500 de astfel de solicitări din partea asistenţilor medi­cali şi a moaşelor. Peste 4.500 de astfel de solicitări sunt în prezent în curs de rezolvare. Totalul este şocant : 30.000 de cadre medicale au părăsit sau se pregătesc să părăsească România.

Anul trecut peste 4.000 de cadre me­dicale de medici au solicitat Cole­giilor Medicilor Judeţene certificate profesionale curente pentru a putea lucra în străinătate.

Timişul se numără printre judeţele cu cele mai mari solicitări de acest gen, alături de Bucureşti, Cluj şi Iaşi. Se poate observa, deci, că marile centre uni­versitare conduc detaşat în topul zonelor cu cele mai multe cadre medi­cale ce pleacă peste hotare. Cei mai mulţi medici timişeni care au solicitat certificate profesionale sunt din spe­cia­litatea medicină generală - medicină de familie, chirurgie generală, anes­tezie şi terapie intensivă.

Dintre medicii timişeni care au pă­răsit anul trecut sistemul, pentru a lu­cra în străinătate, majoritatea au optat pentru Germania, după care au urmat în topul preferinţelor Marea Britanie şi Franţa.

Conform unui sondaj realizat de Federaţia „Sanitas”, mai mult de 70% dintre angajaţii din sistemul medical, fie doctori sau asistenţi, se gândesc să plece din ţară. 30% dintre aceştia deja au început să-şi pregătească dosarele pentru a putea lucra într-un spital din străinătate. Alţii rămân, dar dintr-un singur motiv : familia. Rezultatele son­dajului arată însă că dacă situaţia din sistemul sanitar se va înrăutăţi, aceş­tia nu vor mai avea reţineri să caute o via­ţă mai bună peste hotare

Potrivit aceluiaşi sondaj, salariile foarte mici sunt unul dintre motivele principale care duc la exodul persona­lului sanitar. 85% dintre cadrele medi­cale primesc sub 2.000 de lei lunar şi doar 1,6% au salarii de peste 3.000 de lei.

Sondajul, realizat şi în Timiş, a scos la iveală că, din cauza condiţiilor existente în spitale, 80% dintre medici şi asistenţi consideră că lucrează într-un mediu periculos. Aproximativ 60% sunt obligaţi să-şi cumpere singuri ha­late şi mănuşi de lucru, iar unii dintre ei îşi cumpără chiar şi ustensilele nece­sare, vată sau spirt.